Isărescu: "Nu este vorba de caracatiţa bancherilor"

• Claudiu Cercel, vicepreşedintele BRD, cercetat în libertate

"Nu este vorba de caracatiţa bancherilor, ci mai degrabă de un grup infracţional din afara băncilor", a declarat, vinerea trecută, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a Româ-niei (BNR), despre dosarul fraudelor în care sunt anchetaţi, printre alţii, bancheri şi oficiali ai statului.

Domnia sa a avertizat că evenimentele, precum cele înregistrate săptămâna trecută, sunt periculoase pentru sistemul bancar şi de aceea trebuie evitate exagerările, Guvernatorul solicitând moderaţie în tratarea subiectului, pentru că altfel toată lumea va avea de suferit prin instabilitate bancară.

Informaţiile potrivit cărora cele 16 bănci, investigate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), ar reprezenta 80% din sis-temul bancar sunt eronate, procentul fiind, poate de 0,8%, a atenţionat Guvernatorul BNR.

Domnia sa a explicat: "Cum să reprezinte 16 unităţi bancare 80% din sistem? Este o eroare, poate 0,8%. Este vorba de 16 unităţi bancare din trei bănci. Cred că cele trei bănci au vreo 2.000 de unităţi bancare sau poa-te chiar mai multe. Nu este vorba de caracatiţa bancherilor, ci mai degrabă de un grup infracţional din afara băncilor. (...) Astfel de evenimente sunt periculoase. Aici trebuie moderaţie, aşa se procedează peste tot în lume cu sistemul bancar. Nu protejăm pe nimeni, legea trebuie să fie aplicată. În cazul sistemului bancar, trebuie evitate exagerările, mediatizările exagerate, pentru că după aceea toată lumea va avea de suferit prin instabilitate bancară".

Mugur Isărescu a dat asigurări că supravegherea bancară este solidă, dar nu trebuie făcută confuzia că aceasta se ocupă de fiecare credit, acordarea împrumuturilor reprezentând responsabilitatea totală a băncilor comerciale.

Domnia sa a declarat: "Supravegherea bancară este tare şi îşi face datoria. N-aş vrea să se mai facă confuzia că supravegherea bancară se face pe fiecare credit în parte. Acordarea creditelor este responsabilitatea totală a băncilor comerciale. Ar fi anormal ca cineva să dea creditele şi responsabilitatea să fie la altcineva. Acesta este sistemul economiei de piaţă. Supravegherea bancară se ocupă de faptul că în cazul în care băncile greşesc în acordarea creditului, să plătească acţionarii, nu deponenţii, dacă apar credite neperformante acestea să fie provizionate pentru ca banca respectivă sau sistemul bancar să nu intre în dificultate, pentru că asta ar crea o mare problemă pentru toată economia, inclusiv pentru deponenţi. În cazul de faţă, una dintre funcţiile supravegherii este să verifice dacă băncile au unităţi antifraudă care funcţionează şi am înţeles că au funcţionat, pentru că acestea au semnalat cazul".

Guvernatorul BNR a adăugat că există loc de întărire a supravegherii, precizând: "De fiecare dată este loc de întărire a supravegherii. Să nu confundaţi supravegherea bancară cu faptul că punem la câte un ofiţer de credit câte un supraveghetor. Suntem la 20 de ani de când s-a introdus acest sistem. Supravegherea bancară nu dă credite, nu supraveghează credite bucată cu bucată şi nici frauda. Nu este treaba supravegherii. Ar fi un nonsens să se creeze 40 de bănci şi toată responsabilitatea să se ducă la Banca Centrală. Revenim la sistemul monobancă, dacă visăm după aşa ceva şi dă numai Banca Centrală credite, aşa cum a dat înainte de 1990".

Daniel Ruse, liderul grupării de fraudatori şi Dragoş Diaconescu, fostul general al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE), au primit, sâmbătă, mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile, în timp ce Claudiu Cercel, vicepreşedinte BRD, va fi cercetat în libertate, potrivit Mediafax.

Daniel Ruse, candidat independent la alegerile din 2008 pentru Primăria Olteniţa, a fost încarcerat, duminică, după ce iniţial, deşi exista mandat de arestare preventivă pe numele său, nu s-a predat Poliţiei şi nu a fost găsit la domiciliul său de către poliţiştii care urmau să pună în executare mandatul.

Tribunalul Bucureşti a decis arestarea a şase persoane din cele 23 pentru care DIICOT a cerut încarcerarea. Instanţa a mai dispus în cazul a doi dintre inculpaţi măsura interdicţiei de a nu părăsi ţara, iar pentru alţi 16, interdicţia de a nu părăsi localitatea.

Un alt lider al grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, a fost arestat, sâmbătă, de către un complet de judecată al Tribunalului Capitalei.

Tribunalul Călăraşi a emis, sâmbătă, zece mandate de arestare preventivă pe numele altor persoane implicate în obţinerea frauduloasă de credite.

Din cauza complexităţii dosarului, zece persoane sunt anchetate la Călăraşi pentru fraude de 15 milioane de euro, iar alte 38 sunt cercetate la Bucureşti pentru o înşelăciune de şapte milioane de euro.

• Cum au acţionat fraudatorii

Mihai Stan, unul dintre liderii grupării de fraudare a băncilor, a încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăţi, "Ancuţa" SRL, "Alram Servinvest" şi "Eurotrading" SRL, în baza unor documente şi declaraţii false, potrivit DIICOT.

Mihai Stan este acuzat că, în perioada 2010-2012, i-a determinat pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale "să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pentru partea de finanţare de 90% din fonduri europene)", precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută.

De asemenea, Mihai Stan a folosit în raport cu băncile comerciale CEC Bank, BRD, OTP Bank, Piraeus Bank, Eximbank şi Garanti Bank, înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile) şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate).

Gruparea Stan-Ruse înfiinţa sau prelua societăţi pe care le "cosmetiza", iar ulterior mărea artificial capitalul social, pentru crearea unor situaţii financiare care să le facă eligibile la unităţile bancare unde doreau să comită fraude, arată procurorii DIICOT în referatul cu propunerea arestării.

Astfel, mai întâi membrii grupării schimbau sediul social şi înfiinţau puncte de lucru, apoi majorau capitalul social, care ajungea la sume de la 100.000 la 700.000 de lei. Aceste majorări sociale erau însă fictive, fiind întocmite în fals acte bancare, cum ar fi foi de vărsământ, extrase de cont sau ordine de plată.

Potrivit procurorilor, membrii grupării au avut "grijă" să-şi declare toate datele false la administraţiile financiare, iar cu ocazia verificărilor efectuate de angajaţii băncilor, pe site-ul ANAF să rezulte că aceste situaţii corespund cu cele din actele prezentate.

Anchetatorii DIICOT au explicat: "Ceea ce nu pot verifica funcţionarii bancari este autenticitatea acestor date. Prin aplicaţiile la care au acces, băncile pot vedea declaraţiile persoanelor juridice şi atât".

Mihai Stan şi Dragoş Diaconescu au fost denunţaţi de două persoane, care au arătat că gruparea vrea să ia credite bancare cu acte false şi scrisori de garanţie, în numele unor firme pentru care o angajată de la Finanţe Publice Ilfov a emis certificate fiscale ce atestau în fals că nu au nereguli.

În denunţ se mai arată că, pentru garantarea creditelor, gruparea beneficia, tot prin intermediul suspectului Dragoş Diaconescu, de complicitatea directorului Fondului Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet, care elibera scrisori de garanţie către băncile unde grupul infracţional contracta credite.

Mihai Grigoroiu, numit recent în funcţia de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, îl consilia direct pe Mihai Stan la întocmirea documentelor şi în procedurile pentru accesarea de fonduri europene, prin societatea de consultanţă unde Grigoroiu a fost angajat, fiind depuse trei dosare de finanţare a firmelor controlate de Stan.

Procurorii DIICOT au mai precizat că Mihai Stan a reuşit să-şi creeze un cerc relaţional din care fac parte funcţionari cu rang înalt din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Agriculturii, Senat, AVAS, FNGCIMM, ANAF, Fondul Naţional de Garantare a Creditului Rural şi alte structuri ale statului român.

Procurorii DIICOT au efectuat, joia trecută, 50 de percheziţii la locuinţele învinuiţilor, precum şi la sediile unor societăţi comerciale din municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu.