English
După ce, în ultimii ani, nouă companii au derulat cu succes oferte la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) urmate de listarea în Piaţa Principală, a venit rândul primului eşec de la Adeplast încoace, adică de acum aproape zece ani.
Agricover Holding, emitent ce a lansat o ofertă publică la începutul acestei luni, a anunţat miercuri seară că nu au fost îndeplinite criteriile de închidere cu succes ale operaţiunii de piaţă, astfel încât compania nu va mai veni la bursă.
În opinia brokerilor, mult aşteptata listare a Hidroelectrica, care pare mai aproape ca oricând, lipsa perspectivei de a primi dividende, preţul considerat mare de anumiţi investitori în comparaţie cu a altor emitenţi de la bursa noastră, sau modelul mai complex de afaceri al companiei, care poate nu a fost înţeles de unii investitori de retail, sunt elemente care au făcut ca subscrierile în oferta Agricover să fie reduse.
Investitorii persoane fizice au lansat ordine de cumpărare numai pentru jumătate din porţia care le-a fost rezervată, de 10% din ofertă, valoarea subscrierilor fiind de aproape 4,4 milione de euro. Subscrierile instituţionalilor, cărora le-a fost destinată 90% din ofertă, nu sunt publice, dar faptul că operaţiunea nu s-a încheiat cu succes arată că apetitul nu a fost prea ridicat.
Pe de altă parte, brokerii nu văd neapărat în eşecul ofertei Agricover un semnal negativ pentru apropiata listare a Hidroelectrica, producătorul de energie având atuuri puternice, care fac atrăgătoare operaţiunea de piaţă.
• Alin Brendea: "Un element de dificultate l-a constituit modelul de afaceri mai complex, care probabil nu a fost destul de bine înţeles de o parte din publicul de retail"
Alin Brendea, directorul de operaţiuni al casei de brokeraj Prime Transaction, spune că există o înlănţuire de cauze care explică subscrierile mai slabe ale investitorilor de retail, în oferta Agricover.
Brokerul ne-a transmis: "În primul rând, contextul de piaţă nu a fost cel mai favorabil, în condiţiile în care mult aşteptatul IPO al Hidroelectrica pare că este iminent. Cu siguranţă mulţi investitori sau posibili investitori bursieri au dificultăţi în a lua decizii de investiţii într-un astfel de context".
Alin Brendea a adăugat: "Un alt element de dificultate l-a constituit modelul de afaceri mai complex şi care probabil nu a fost destul de bine înţeles de o parte din publicul de retail. În plus, acest model ce nu prevedea acordarea de dividende nu a fost bine primit de pătura semnificativă a publicului de retail, ce este amatoare de randamente ridicate ale dividendelor".
Din punctul său de vedere, un al treilea element ţine şi de organizarea ofertei şi a pieţei locale. "Începutul inopinat al IPO (de pe o zi pe alta) şi lipsa cronică de opinii de analiză independente de pe piaţa locală, nu au oferit cel mai bun climat pentru ca investitorii de retail să aibă răgazul şi resursele informaţionale pentru a analiza propunerea de investiţie reprezentată de acţiunile Agricover", ne-a transmis directorul de la Prime Transaction.
• Dragoş Mesaroş: "Compania avea un raport PER de 12, care este destul de mare comparativ cu al altor emitenţi din BET"
În opinia lui Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al societăţii de brokeraj Goldring, una dintre principalele probleme ale ofertei Agricover a fost preţul.
"Cred că investitorii instituţionali aveau anumite aşteptări legate de preţ, proprietarii companiei altele şi nu s-a ajuns la o înţelegere pentru preţul final. Dacă considerăm preţul de 0,5 lei, la care au subscris persoanele fizice, compania avea un raport PER de 12, care este destul de mare comparativ cu cel al altor emitenţi din BET".
Conform datelor afişate pe site-ul BVB, Banca Transilvania avea ieri un raport PER de 5,65, BRD-Groupe Societe Generale de 6,41. Pentru OMV Petrom raportul era de 2,87, la Nuclearelectrica de 5,34, iar la Romgaz de 6.
"Dacă ar fi fost un discount de preţ cât de cât ok pentru instituţionali, nu cred că ar fi avut o problemă", spune Mesaroş. "De asemenea, cred că trebuia stabilit de la început un preţ minim pentru închiderea ofertei. Poate că şi pachetul scos la vânzare a fost destul de mare".
Din punctul său de vedere, nici momentul nu a fost tocmai potrivit pentru listare, ţinând cont că se aşteaptă oferta Hidroelectrica. "La noi nu prea a fost mişcare în piaţă în ultima vreme, volumele au scăzut, iar sentimentul nu este chiar cel mai prielnic", ne-a spus brokerul de la Goldring.
• Marcel Murgoci: "Probabil că unii investitori au hotărât să nu subscrie la Agricover pentru a nu bloca bani pe care s-au gândit să-i aloce către Hidroelectrica"
Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al Estinvest, punctează că, probabil, gradul redus de subscriere al investitorilor de retail a apărut şi din cauza perspectivelor ca Agricover să nu acorde dividende.
"În prospect nu am găsit elemente care să definească condiţiile de închidere cu succes a ofertei. Or, asta mă face să cred că oferta se putea închide iar compania să se listeze chiar şi în condiţiile unor subscrieri mai reduse. Nu ştiu care sunt motivele reale pentru care s-a decis ca Agricover să nu se listeze", ne-a spus brokerul.
Legat de subscrierile investitorilor persoane fizice, directorul de la Estinvest a punctat: "Poate că momentul ales a fost puţin neprielnic. Se prefigurează cât de curând oferta Hidroelectrica, astfel încât, probabil, unii investitori au hotărât să nu subscrie la Agricover, pentru a nu bloca bani pe care s-au gândit să-i aloce către producătorul de energie. Alţii probabil au considerat că preţul cerut era prea mare faţă de propriile evaluări sau nu au fost impresionaţi de datele financiare ale companiei. De asemenea, probabil a contat şi faptul că societatea a anunţat că nu acordă dividende, mai ales că investitorii de retail urmăresc îndeaproape acest lucru. Pot fi mai multe elemente (...)"
• Alin Brendea: "În opinia mea, listarea Hidroelectrica va fi puţin afectată de eşecul IPO-ului Agricover"
Chiar dacă oferta Agricover a fost un insucces, brokerii nu văd în acest lucru un semnal de alarmă pentru Hidroelectrica, ofertă care este aşteptată la BVB chiar luna viitoare.
Alin Brendea ne-a spus: "În opinia mea, listarea Hidroelectrica va fi puţin afectată de eşecul IPO-ului Agricover. Vorbim despre alte resorturi ale acestei IPO, despre un eveniment mult aşteptat, o afacere usor de înţeles şi cu randamente semnificative ale dividendului".
Marcel Murgoci de la Estinvest crede că, dacă ar fi să privim partea plină a paharului, semnalul dat de oferta Agricover ar putea fi chiar pozitiv pentru Hidroelectrica. "Dacă o parte din investitori, în primul rând instituţionali care până la urmă dau tonul, şi-au păstrat banii pentru oferta Hidroelectrica, evident că interesul va fi mare", spune brokerul de la Estinvest.
Dragoş Mesaroş, ce conduce activitatea de tranzacţionare de la Goldring, punctează că Hidroelectrica şi Agricover Holding sunt companii diferite.
"La Agricover vedem marje în scădere în ultimii ani, de la 6,6% în 2020 la 3,6% în 2022", spune brokerul referindu-se la marja profitului din exploatare. "În schimb Hidroelectrica, în primul trimestru a avut venturi de 3,37 miliarde de lei, un profit de 1,74 miliarde de lei, adică o marjă de 50%. Apoi, Hidroelectrica plăteşte an de an dividende mari, în timp ce Agricover a anunţat în prospect că nu va plăti dividende. Sunt multe diferenţe (...) ", ne-a spus brokerul.
"Aşa că, în opinia mea, faptul că oferta Agricover nu s-a încheiat cu succes nu este neapărat un semnal negativ pentru Hidroelectrica, pentru că este vorba despre companii diferite", a conchis Dragoş Mesaroş.
În raportul aferent lunii aprilie al Fondului Proprietatea, Hidroelectrica este evaluată la circa 11miliarde de euro, iar deţinerea FP de 19,94% echivalează cu 2,2 miliarde de euro, conform calculelor noastre realizate pe baza datelor fondului. Statul Român, prin Ministerul Energiei, deţine 80% din Hidroelectrica.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 03:24)
Motivul principal: lipsa de incredere in Tradeville, urmat de milioanele de euro blocate/pierdute la Vivre. Chiar si asa s-au trezit o gramada de berbeci care sa subsrie, daca mlne luam dupa comunicatul lor(aprox 3000).Iar institutionalii nu cumpara "chilipiruri".
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 07:44)
Cum vad eu lucrurile:
1) trebuiau sa-l interbe pe Rat care este cel mai bun moment pentru listare. El site ca doar ce a listat petardele GoCab si Firegame sau cum se numesc.
2) Sa o intrebe be Zuzana de la Cornerstone, sa-i invite sa faca un plasament privat ca gases repede 150 de fraieri.
3) apoi cei de la TradeVille sa vina cu o oferta de nerefuzat, participial la PP daca te bagi si la niste obligatiuni negarantane, asa pentru mai multa tractiune.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 12:30)
pai brokerul de listate era wood, nu?
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 14:11)
pentru retail, care avea alocat 10% - tradeville
pentru instituionali, care avea alocat 90% - wood
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 04:16)
pretul a fost mare, vom vedea daca pretul la hidroelectrica va fi tot mare ...
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 09:23)
momentan se zvoneste cam 124-125 lei actiunea. LOL.
Ca sa poata pica la 70-80 dupa listare?
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 09:37)
Si daca il vinde la 100, are rost sa cumperi HDR daca ai SNP unde reinvestesc mai agresiv?
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 21:35)
Înainte de creșterea prețului la energie și explozia profitului hidroelectrica, prețul pe acțiune l-am calculat la 30 de lei, acum daca profitul a crescut de 3-4 ori și prețul actiunii este mult mai mare, dar daca peste 2 ani profitul revine la cel din 2019, câți bani pierzi daca cumperi la 90 de lei și mai ai speranța că în timpul vieții tale sa prinzi o criză energetică că sa revii la astfel de preturi?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 06:26)
Nici Hidroeelectrica nu se va vinde in totalitate dc va fi pretul prea mare. Dupa razboi pretul l;a energie s-ar putea sa scada, dar ei vor p/e 18, din cate am auzit, deci practic peste 30 cand se duc profiturile exceptionale si vin alea normale
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 07:58)
Investitorii se uita si la viitor nu numai la ce ai facut anul trecut. De ex agricover. Poate au avut un an bun in 2022, dar anul asta cerealele vor fi ieftine, cel putin pana acum asa pare(Ucraina dar nu numai). Si cand toata ziua auzi in presa ce ieftin e graul fata de anul trecut, protest agricultori, etc cam iti faci o idee despre ce va urma la profituri. La fel va fi si cu hidro. Investitorii se vor uita inainte, mai mult decat la 2022. Si pretul la energie scade.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 08:28)
Corect. Se umple tara de panouri solare, cine poate își pune sau și-a pus deja.
Cererea va rămâne din partea industriei.
In viitor, cumva, va fi și pace și energia se va ieftini.
Nu vad cum se va aprecia Hidro.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 09:49)
Dar o parte din panourile solare cu care se umple tara vor fi instalate si de Hidroelectrica, deci vor prinde si o "felie" din productia de energie solara.
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 10:41)
Orcum pretul la energie nu va ramane la nivelul actual.Pentru listarea AGV invetitorul s-a intrebat:ce imi aduce actiunea anul acesta,dar peste 2-3 ani .Actionarul nu a promis nimic.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 08:47)
Per de 18 la Hidroelectrica.
Cine mai cumpara ?
4.1. Investitor vechi (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Costin în data de 19.05.2023, 10:38)
EU,Particip la oferte serioase pe bursa de 25 ani, toate au fost de succes asa ca:Hidroelectrica te astept!
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 11:22)
vezi electrica de mare succesuri.......
4.3. shhhh (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de hanonim în data de 19.05.2023, 11:43)
daca d-l de la 4.1 vine sa-ti cumpere masina la pret triplu, te mai deranjeaza virgula?
stii ce zic... ;)
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 11:55)
aici vorbim de HIDROelectrica!
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 16:09)
Sunt multi bani aruncați aiurea în piata, de ce nu s.ar arunca și la un Per de 18?! Mai ales după câtă reclama s.s făcut la Hidroelectrica...... Nu vă întrebați, oare de ce FP vinde?! Pai toate lacurile de acumulare sunt colmatate, vedeți de când nu s.a mai făcut o dragare la Vidraru de exemplu! Acum câțiva ani Hidroelectrica era în insolvență.....credeți că FP a uitat momentul?!
4.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 21:37)
Genial
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 12:32)
- la pomul laudat sa nu te duci cu sacul
- vor umfla pretul la hidroelectrica pe ideea ca e pretul la energie e sus, in corectie intr-adevar, chiar daca este plafonat la 450 in momentul de fata, nu cred ca va fi un chilipir actiunea
- nu cred ca FP vinde degeaba in perioada asta, e un moment bun de iesit pt FP, dar ar trebui sa ne gandim si la investitiile pe care HIDRO ar trebui sa le faca avand in vedere vechimea echipamentelor, profitul nu va mai fi atat de mare implicit dividendele incasate
- rezultatele trecute nu le garanteaza pe cele viitoare
- fondurile de pensii vor cumpara cu siguranta ca tezaurizeaza, le intra bani lunar si n-au ce face cu ei, dar vor avea un varf de plata ce va veni prin 2030
- cu siguranta ca la IPO va fi un FOMO dar dupa o perioada se vor calma lucrurile si se va aseza pretul
- dupa oferta marii jucatori vor avea si bani si actiuni si vor duce pretul unde doresc ca sa curete retail-ul
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 13:00)
Cam ai dreptate.
5.2. intrebare (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 19.05.2023, 14:14)
pai si atunci nu e mai ok un 6.5% pe an la tezaur sau la urmatorul fidelis?
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 18:01)
da, corect, dar FOMO va fi tot din vina ASF, pentru ca nu incurajeaza alte firme mari sa vina pe bursa.
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 21:27)
hidro face diluare in trepte pe urma.
plus ca are nevoie de foarte foarte mult capital pentru reinvestii in capacitati si r&d... in fata altfel o sa aibe de furca cu fuziunea si altele ce vin din urma...
nu imi place sa cumpar cand sunt pus sa cumpar...
plus ca nu ma incanta sa cumpar cu somaj pe minim /spre minim in piata reala si ascendenturi de preturi in financiar.
imi place sa cumpar in somaj bomba si imediat la semnal de revenire somaj.
Nu imi place sa cumpar cand bondurile dau semne de oboseala si anunta in fata inversare (nu acum mai e cv)!
Imi place sa cumpar imediat dupa inversarea bondurilor si in plina panica.
Urasca IPOurile cum urasc trasul de man acand era copil si mi se zicea "Hai uita-te aici si zi ce rei; hai ca daca nu iti alegi nu iti cumpar si pleca".
Nu imi plac "cei mai buni din clasa" imi plac cei mai descurcareti din clasa.
Hidro speculeaza un pret gresit!
De hidor putem vb de ieftin dupa 2027.. dar ce facem pana atunci nu mai jucam?! jucam si asa ca nu stim ce are in joben pregatit gov cu deficit ciclic spre minime!
Nu imi plac actiunile "grele" nominal ce nu platesc - pentru ca rata de crestere este nivelata sau pe platou deja;
La pretul actiunii hidro pot sa am in piata reala (nu financiara) randamente mult mai rapide si risc mult mi mic.
Deci "ceva securisti" de la Hidro tin mortisi sa nu renunte la privilegiu decat prin mulgere prezenta de pret pe seaman unor fluxuri viitoare pentru cel ce cumpara acum.
Dar daca pateste "hidro" si "nuclearul" Romaniei cum a patit Japonia in deflatia trecuta sau Italia?
Daca rata de crestere negativa a populatiei in Romania va tine real randamentele pe inca cv ani in negativ sau real pozitiv infim?!
Este oare Hidroi in stare sa se reinventeze? Sau se bazeaza periodic pe gov sa umble la politicile de taxare ca sa le infleze lor randamentul?
Este oare Hidro "piata libera" sau este "monopol" - securist?
Nu investesc in ceva ce nu plateste si nu are rata de crestere in raport cu riscul.
Mai tine minte cineva cand am spus acum 2 ani ca prospectiuni sa ieftina?
Toti o huleau!
Ce bine!
Nu imi plac "copii geni" laudati - pentru ca ting de fel platouri si pe urma decad sau stagneaza; mai bine un idiot ce invata din greseli si cu potential de evoluat.
s c cret
s c cret
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 14:21)
Mult asteptatul ipo hidroelectrrica. tot il astepti si tot nu vine. au trecut si dividendele , a trecut deja mai mult de un an de cand tot vine si inca nu vine. Multi cred ca vor lua numai de-aia ca au asteptat atat. de fapt probebil se va lista dupa plata dividendelor.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 15:28)
Hidro nu e listata inca pentru ca nu a curatat "cartitele".
Stiu domnii de la conducere mai bine despre ce este vorba; la o privire atenta restule gaur ramase "in camp" de cartite.
Da, eu sunt cel cu comenturi mai credine; daca citeste cineva de pe la ei sa se simta; despre unii dintre ei e vorba.
Hai mai repede cu "deratizarea" de cartite si pe urma vorbim de conduite economice investitionale.
Pretul nu pare mare; dar cv probleme cu sifonareala de bani pe acolo si costuri / cheltuieli fictive... dar cine sunt eu un biet cretin sa imi dau cu parerea... Poate reuseste asfeul sa nu doarma nici tura asta.
Cu drag... va multumesc.
PSS: opinia de mai sus reprezinta un pamflet... sau poate nu... depinde in opinia cui.
Mai sunt cv "bosorogi" securisit de "ingropat" la propriu de inaintarea in varste si pe urma vorbim de schimbari in favoarea investitorilor de "rand".
s c cret
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 15:48)
Totusi daca lista HDR mai devreme si dadea dividendul actionarului, cred ca FP iesea mai bine.
Stiu ca este pentru institutionali, dar intrebarea este, vor reusi sa vanda toti cei 20% in IPO sau se va merge pe
o situatie similara cu SNG?
7.2. intrebare (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 19.05.2023, 16:26)
dobanzile reduse pot reprezenta un stimul pentru o economie ? sau dobanzile mici corespund perioadelor de regres economic , depresiii economice ? anii 1930 , anii 1990 in japonia . ,, milton friedman interest rate fallacy"
7.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 16:39)
After the U.S. experience during the Great Depression, and after inflation and rising interest rates in the 1970s and disinflation and falling interest rates in the 1980s, I thought the fallacy of identifying tight money with high interest rates and easy money with low interest rates was dead. Apparently, old fallacies never die
7.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 17:48)
Dobanzile au un anumit decalaj pana isi fac efectul. De-asta uneori corespund exact pe dos cu cresterea economica.De exemplu acum se ridica dobanzile si se reduce lichiditatea dar inca economia merge in sus. Pt ca aceasta "strangere de robinet" nu si-a facut inca efectul. Deci pare o contradictie: dobanzi mari si in crestere, lichiditate mai putina = crestere economica. Dar va veni timpul cand isi va face efectul, de obicei e o intarziere de minim 6-8 luni. Economia incetineste, si cand intra in recesiune, ceea ce se va intampla, chiar si fed ul prezice asta, ratele vor scadea, pt stimularea economiei. Dar nu va creste economia imediat, la fel ca-n 2008,cu toata scaderea ratelor la aproape 0 plus qe, tot a durat aproape un an pana a inceput sa se relanseze consumul. Timp in care am avut rate mici si concomitent scadere economica. De fapt nu e nici o contradicte, daca tii cont de timpul necesar sa-si faca efectul aceste politici.
7.5. - (răspuns la opinia nr. 7.4)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 19.05.2023, 18:59)
iti inteleg punctul de vedere dar uitate la ultimii 10-15 ani... dobanzi aproape de zero ( chiar negative pe alocuri. vb de ELVETIA de exemplu..) ale bancilor centrale si tot nu au reusit sa redreseze corabia :)) prin 2015- 2016 auzeam de inflatie cu MINUS ( cred ca si romania a avut asa ceva) si sunt indicatori economici importanti care nu au mai atins nivelurile dinainte de 2008 cu tot QE si ZIRP - zero interest rate policy -
cautand tot felul de teze si lucrari am dat peste Walter Bagehot - Lombard Street: A Description of the Money Market (1873)
Lend freely.
At a high rate of interest.
On good banking securities
7.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 19:09)
A fost crestere economica, crestere pe burse bubble pe coinuri, nft uri, cresteri mari la imobiliare. In ultimii 15 ani.
Poate n-a fost ce asteptau unii dar a fost crestere. Nu stiu ezct in elvetia, dar us, romania. Japonia are rate f mici si stagneaza. Dar cred ca-i din cauza datoriei enorme. sau a populatiei imbatranite.
7.7. - (răspuns la opinia nr. 7.6)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 19.05.2023, 19:21)
astfel de dobanzi mici dau nastere unor mari nenorociri : bule speculative , companii zombi, care doar creeaza ideea de crestere economica si bunastare.
AVEM NEVOIE DE DOBANZI MARI O PERIOADA CAT MAI MARE DE TIMP PENTRU A CURATA MIZERIA DE PE STRAZI ... LEGEA JUNGLEI... EU SUNT PENTRU :)))
7.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.7)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 19.05.2023, 19:23)
PAREREA MEA E CA DOBANZILE REDUSE NU ADUC NIMIC BUN DACA SUNT EXSTINSE PE PERIOADE MARI DE TIMP (PESTE 2-4 ANI)
7.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 20:40)
dobanzile sus sau jos reflecta ciclul de boo si bust!
dobanzile cresc sub infatie, pe urma se intersecteaza cu inflatie in descrestere si dobanda platou; urmat de inflatie in crash ce trece de dobanda si dobanda in panica prabusita ca sa recupereze diferentialul; inflatia se prabuseste si declanseaza deflatia dobanda se prabuseste sub deflatie incercand sa tina deflatia in tinta de minim inflatie sau stagnare.
Raportarile CPIului sunt manevrate in inflatie si in deflatie!
de fel ai multiplu de x1000 10% inflatie din bust in boom si deflatie de 600%... doar ca sunt sectoare si cadrane diferite la cicluri diferite; dar unul care nu rateaza este rata creditelor neperformante in somaj bomba; activele creditelor neperformante se defleaza la centi per dolar.... dar nu o sa se declare in cpi asta; chiar si cu deflatie de -3% anual in sectorul real ai deflatie de peste 60-70-80% in unele orase / cartiere/ secotare.
Inflatia este cauzata strict de valul generatiilor ce pun amprenta fortat de nevoile lor prezente; inflatia este final de boom al generatiilor; dupa asta e platou de 1-3-4 ani.. pe urma deflatia -executarile silite din piata reala in timp ce inflatia este tot elevata va aduna pe teava in fata tun deflationist.
Cu cat "preturile" cresc ... consumul se prabuseste!
Exemplul cel mai bun: 1 kg cartof cu poza facuta acum 2,5 ani 0,8 bani... aiz se cere 3,5-4,5 lei kg... in colt de strada specula e mai grava de atat.
Exemplu de inflatie politica gov: revers taxare si saltare pret energie din deflatie (din cauza excesului de productivitate + credite trecute executate la foc automat + spalari vechi de datorii)
Gov a creeat pe moment o politica de "Senzatie avutie" ca sa dea soc in perceptia oamenilor sa treaca de la "frica fata de credit" la "curaj fata de creditare"!
Guvernul si Banca Centrala acum pacaleste populatie cum ca e bine sa faci "Credite"; si oricum nu ai cum sa stavilest INFLATIA decat prin CREDITE LA SUME MARI si dobanzi actuale negative pe termen scurt si real pozitive in fata pe termen lung.
Anii de deflatie si desinflatie sunt mai lungi decat anii de "inflatie"; pacaleala oamenilor in accesare credite in "inflatie" ii cost mult in deflatie sau desinflatie.
In desinflatii si deflatii viteza de propagare falimente si restrangeri de profituri e mult mai accelerata dand soc la somaj bomba + costuri bomba sus.
Gov monopol resurse isi va recupera primul "banetul" din piata prin politici de taxare populatie ca sa balanseze deficitul (cand ciclic cand real; de fel deficitul ciclic nu taxeaza ci promoveaza investitii si credite la activele deflate sub trendul de boom trecut; in deficit real taxeaza de rupe in timp ce boomul se desumfla; deci noi ne afla in fatza de boom inflatie + costuri+ specula + trai)
deja unele "chicinete" de la dedeman + leroy merlin au sarit la costuri de multiplu x3-x4-x5 in 2 ani! si isarescu zice ca e inflatie doar de 15%-12%... asa minciuna grosolana nu am mai vazut.
Motorina se afla in deflatie pentru ca avem in piata exces capacitati furnizare si exces capacitati pe 4 roti ce umbla cu rezervoare.
Orez fasole linte se afla inca in deflatie reala... ardeiul se afla in inflatie; cartofii in inflatie; morcovii in inflatie... morcovul a sarit de la 0,5 bani - 1 leu per kg la o nesimtire mare...
Cartoful scump = inseamna youth in piata fara productivitate.
Orezul si fasolea ieftina = inseamna "mofturi" comportamentale de consum = populatia are rezerve de cash si nu ii arde de munci grele la gatit ca pondere din populatia ce consuma.
In deflatie orez si fasole scump - venituri crash = moftul de consum dispare; fierberea de fasole creste in piata; mancarile lungi cresc in piata; iesitul la oras scade;
Dobanzile joase inseaman politica restrictiva!
Dobanzile in crestere inseamna politica de expansiune!
Cans dobanzile stau din varf in crash ala este exact momentul de varf in piata reala; cu lag la 2-3 ani e crash in piata reala.... daca dobanzile continua sa stea jos si somaj bomba ... e criza reala... cand somajul da semne sa isi revina inseamna ca bancile incep sa isi execute creditele si ipotecile ... doar scaderea preturilor in financiar poate sa ridice somajul din adancitura.
DE ce?
Pentru ca: capitalistii vetereani nu vor face investitii cand preturile depasesc curba de randament in raport cu riscul! Capitalistii lasa sa cada piata odata cu somaj pe minim daca vad ca nu exista randamente reala in raport cu riscul lor investitional.
In maxim somaj se declanseaza reducerile reale; capitalistii veterani isi scot iar cashul sau creditarea noua in circulatie; scotand milioane de oameni iar din saracie si dand impuls de noua expansiune economica. In varfuri capitalistii veterani fac exituri iar bancile impacheteaza prostii de "muncitori" ca pondere din turma speculatoare.
Bancile stiu clar ca gov le va baga iar cash in conturi pe utmatorul crash!
Bancile vor beneficia de cash din gov + active la reduceri la executare + flux de numerare la valor mari in timp ce activele se defleaza (activele celor ce inca isi platesc ipotecile accesate la valor bomba).
Bancile si presa vor relata ca vai ce sufera ei; ce greu e, ce etc... in care in realitate ei "cumpara" iar la preturi mici. Capitalistii vetereani vor fi putini in piata caci restul vor avea ancore la gat de dus.
Foarte multi raman pur si simplu socati de amploarea cazaturii financiare; atat de socati ca multi renunta in vale; sau sunt distrusi in valea plangerii.
Poti sa anticipezi cu exactitate fiecare boom si bust si fara acces la date economice:
Cum?
Te uiti in piata reala la comportamentul populatiei + la varste + valuri de generatii in piramida locala + comportamentul capitalistilor.
Exemplu: daca azi am sa zic: 10 oameni la 35 de ani si 5 la 20 avem in prezent asa:
10 oameni din care sigur o pondere din ei se afla deja in ipoteci sau au credite de consum ori cheltuieli pana in gat (deci ei nu vor accesa alt credit in deflatia din fata)
5 oameni de 20 de ani au in prezent consum si in fata stat in chirii ori cautat de munca.
la diferenta de 5 ani avem: Cei 10 au 40 ani ; au inca credite de dus cei 5 au 25 se afla in chirii si fac hording de cash ca sa isi cumpere in fata o locuinta sau isi cheltuie o parte din bani pe bunuri si servicii ce nu au legatura cu banca.
Deci: 10 is platesc in continuare creditele iar altii 5 isi ascund cashul ca pondere la saltea = deflatie; platirea creditelor si restrangerea consumului a celor 10 propaga deflatie + 5 ce inca consuma putin plus hording de cash da net tot deflatie.
Daca baga in ecuatie si 2 din 10 sunt executati iar bancile duc lipsa de credite vor executa la discount ca sa puna mana pe cash - tot in deflatie / tot deflatie /comportament deflationist.
Populatia la 20-25 ani ca pondere nu poate sa intre in ipoteci/crdite; comportamentul varstei lor inclina catre alte lucruri: educatie - descoperire- calatorire- vocatie - consum - strans bani pentru vise; fara obligatii; fuga de responsabilitate financiara sau sociala...
cei e 35 -40 de ani se afla in plina responsabilitate fiananciara; nu au cum sa mai fuga de obligatiile financiare; nu au cum sa mai fuga de obligatiile sociale; nu au cum sa mai fuga ca pondere in descoperiri de vocatii; calatorii; consum, strans bani pentru vise... de fel ca pondere din cei 10 8 se afla deja in "visul" bancherilor... de unde vor mulge ani la rand sudoarea si productivitatea lor...
Se spune ca valul de corectie cade mereu si mereu cand ponderea unei populatii dintr-o economie trece de la 35 la 40 de ani... de fel crashu apare dupa 40 spre 43 ani...
Adica cand 70% populatia cu putere de munca trece din 40 spre 43 se declansaeaza crash in ciclul dobanzilor ipotecare; in ciclul dobanzilor reale la ipoteci.
De ce?
Pentru ca in ponderea economiei nu mai sunt persoane eligibile pentru creditare; cei cu putere de indatorare au fost deja indatorati; ca pondere 80% din cei cu putere de indatorare se indatoreaza intre 32-35-40 ani, valul populatiei nu are cum fizic sa mai acceseze suma mare la termen lung de plata - ceva trebuie sa cedeze; de fel cedeaza dobanda si trage cu ea pretul pentru ca intre generatia 35-40-45 ani se foremaza un gap cu generatia din urma 20-25-30 ani.
Cand somajul youth e bomba anunta in fata youth mutare la somaj real ca procent din pib (adica youthul nu mai e youth).
El nu va avea necesar de cash si nici eligibilitate de creditare ca pondere in economie; in acest diferential de timp: persoanele cu credite de investitii si speculatii ajunse la varste de 40-45 de ani vor simtii pe unele sectoare cum li se prabusesc afacerile din cauza ca youthul trece din consum desabuit in consum semi responsabil / oblicat de valul varstei sa isi asume obligatii suplimentare de plata(chirii; educatie, scolarizare, cursuri, calatorii, formare de parteneriate; economisiri de bani pentru visele ce se vor activa al 27-30 -32 ani).
Ce nu o sa veziistoric in crashuri: nu mai vezi NASTERI CA PONDERE COPII dar o sa vezi ca pondere COPII! Adica?!
Nu o sa mai vezi la maternale mame in travaliu; dar o sa vezi pe maidane copii de bat maidanul si tineri la colturi de strazi cu tigari si altele.
Ce o sa vezi mereu in boomuri: "tinere/carunte" mamici ce imping carucioare prin cartiere; o multitudine de afaceri mici si freamat auto in trafic; gov va anula unele restrictii ma lasinile cu gabarit depasit; vei vedea camioane si tiruri cu duiumul ca sa multumeasca "Cerera de consum si etc" din piata.
In deflatie o sa vezi: strazi pustii de de trafic auto ca si comparatie cu tecutul; camioane auto si gabarit depasit drastic amendate si restrictionate; decrede de demolari construcii - ioc; amenzi usturatoare si politici de suprire prin taxare sus populatie.
Cu cat deflatia este mai acuta cu atat sirul spatiilor comerciale goale se lungeste; cu cat inflatia este mai acuta cu atat spatiile comerciale scoase la vanzare sau la reinchiriere la preturi saltate vor avea lag mare in inchiriere si sau vanzare.-
Cu cat spatiile comerciale / stocuri imobiliare" stau goale in inflatie cu atat se acutizeaza costul de trai si cu atat lipsa de concurenta in piata de capital duce la inflarea bunurilor si serviciilor ce inca is au consum.
Daca intr-un cartier avem 3 magazine si 100 de clienti ce au venit la data x de 10 lei iar la dat j avem doar 2 magazine 100 de clienti si venit de 11 lei asta va propaga senzatie de impuls de cerere chiar daca oamenii sunt lafel sau daca veniturile au crescut putin.
In ecuatie merge si daca: avem la data x 3 magazine 100 clienti cu 10 lei; la data z avem 2 magazine cu 95 clienti cu 11 lei tot impuls de inflatie; la data y avem 2 magazine cu 90 de clienti si 14 lei tot impusl se inflatie.
100x10=1000 : 3 = 333,33 venituri per magazin
100x11=1100:2=550 venituri per magazin (crestere de 39,4%)
95x10=950:2= 475 venituri per magazin ( crestere 29,83%)
Aceasta relatie de restrangere artificiala stocuri: din cauza ca unii vor sa faca exit pe inflatie (distribution) cauzeaza pe lant saltari artificiale de preturi; chiar daca masa monetara nu creste atat. La inceput de inflatie de fel masa monetara cauzeaza socul de inflatie exact cu ultimii pesimist ce ies din piata la socul de corectie scurt - ei renuta si nu se mai intor in piata.
Masa monetara odata ce isi imprima alte preturi nominale in constientul participantilor la jocul economic duce imediat la speculatie de exces creditare din cauza ca randamentele prezente sunt cu mult saltate fata de cele din trecut (vezi exemplu de mai sus cu magazine -idem si la bunuri servicii betoane). Vazand ca exista putere de creditare capitalistii spculatori dau iama la credit; care credit in INFLATIE inseamna in fata deflatie - pentru ca mai multe bunusi si servicii ce se pregatesc a fi livrate / construite /gestionate /comandate in impulsul de inflatie vor fi livrate cu lag in varf inflatie - de unde nu de mai pot bucura prea mult de o rata mare a inflatiei in fata. Cand piata se satureaza cu stocuri si etc prin accesari rapide de credit decat prin rata de economisire -care e lenta -face ca piata sa balteasca de "detoate" dar sa lipseasca de putere de bani si bani in circulatie; pentru camasa monetara trecut circulata s eimprima in preturi iar masa prezenta monetara este mai mica decat costui de plata al creditului si al taxelor - care inseamna tot credti doar ca al gov/populatiei. (taxele saltate inseamna plata credit gov si populatie).
"recesiunea / depresia economica" in piata reala si financiara este total diferita!!!
Cadrane diferite din economie vor experimenta diferit valurile de recesiune / depresie economica dar se vor intalnii din cand in cad si toate in aceeasi groapa.
Un exemplu: poti sa ai boom consum sau boom forta de munca si sa nu ai livrate stocurile aferente; din aceasta cauza o sa ai spirala groaznica de cost inflatie (chiar daca nu declarat prin cpi) concurenta mare pe locuri de munca + concurenta mare pe chirii - bula de imobiliar + concurenta mare pe consum; acest comportament declanseaza: salarii reale in jos; chirii reale in sus; bula imobiliara real in sus; pret consumreal in jos = populatia ce vrea sa munceasca este STRIVITA si va cauta sa fuga din aceea economie (ide Romania 90 2007; idem MExi, idem Argentia...si altele).
De ce?
Pentru ca Guvernele dor in pantalorni si nu acorda atentie ciclurilor de generatii ce vor impacta piata pe diferite sectoare/industii etc.
Politicienii actioneaza exact in prapastie; pana in prapastie fura si inceaala de rup; inprapastie nu pot sa livreze ce trepuia livrat inainte de prapastie din cauza ca au fost ocutpati cu speculele lor trecute.Exemple de specule financiare gov: sali de sport in sate cu populatie in crash; parcuri in pustiu; infrastructura in sate si orase ce arata clar piramida populatiei in cadere; construit excesiv de drumuri si poduri in orase si sate ce vor disparea pe baza analizei demografice - ideologice - inclinatii sociale catre oras.
Politici de ciordeala gov: are anticipatie youth si nu ivreaza in concurenta cu capitalistii stocuri imobiliare sa le indeplineasca necesarul comportamental al varstelor lor; youth daca simpte presiune mare de costuri va fugi din piata imediat ce termina scoala sau in timpul scolii si va defla ca pondere randamentele capitalistilor. Daca gov livreaza in anticipatie pentru youth atunci youth va ramane ca pondere in piata daca costurile nu il vor strivii; va cauta sa evolueze social economic cultural comportamental; daca piata e blanda cu youthul atunci nic youthul nu se sperie; is va permite sa se dezvolte in piata locala; va incerca pe urma sa aduca plus valoare; se va duce pe urma cate capitalisti in ipoteca casa si loc de munca - de unde gov va castig mult mai mult pib decat prin remitence trimise de peste hotare.
Yuthul nostru se va dezvolta ca om in propria tara, isi va intelege economia locala treptat - prin esecuri, incercari, dar fara fuga din piata locala; va invata sa se supuna taxelor si impozitelor aferente; va deveni din derbedeul de ieri tanarul societatii cu responsabilitati; va tine capul drept in societate daca va reusi sa intre in formare de familie la o varsta relativ tanara 25-28 ani; mandria lui de a avea o casa + o familie + o rata acceptabila si fara ciordeala banci ... ii va da curaj sa evolueze ca om si odata cu el si societate.
O persoana ce reuseste ca acceseze o ipoteca la 25-28 ani are un avantaj mult mai mare decat una la 30-35-40 ani... persoana mai tanara isi scade cu mult riscul si nu asupreste nici pibul; in timp ce persoana mai in varsta isi creste riscul si asupreste pibul!
Cum adica asupreste pibul: o persoana ce are povara mare de creditare si ani putini de lungire sau refinantare risca la primul somaj sa piarda casa...una e sa ai somaj al 28-30 ani si alta la 40-45 ani sau spre 50 ani... plus ca persoanele ce nasc la 35 ani cu ipoteca au cheltuieli mari - venit mare - consum mare; la primul soc economic persoanele de 40-45 ani sunt in vizor de curatare din companii - pentru reducere costuri atunci cand piata incepe sa balteasca de youth somaj ce va trece in categoria somaj.
Ma uit in sitoria Romaniei ce aprins boomul de dupa 47-50 respectiv 60-spre 72.... se poate citi mandria oamenilor si curajul de a impinge tara catre ceva. Visele si ideologiile acele societati (da comuniste bla bla... nu ma intareaza comunismul sau et .... vb pur de oameni) ce nu arata frica fata de alte state, oamenii vorbeacu / comunicau cu o farama de respect si smeranie; cu un nivel de bun simti (gasit si in scrieri, ziare, povesti de restaurante si terase; moduri de abordare sociala). Aceea generatie careia ii sa dat dreptul la un trai relativ decent (in raport cu standardele de atunci) nu se preocupa cum vor creste 3-4-5-6-7 copii per cap de familie.
Cum au putut acele familii sa tina atati copii?
Simplu: puterea de productie era real mai mare ca puterea de cosnum de unde rezulta ca banii in circulatie nu erau credit ci bani reali; dupa 71 banii au inceput sa fie iar credit si odata cu ei si puterea de productie s-a debalansat; pe regiuni au inceput sa scada iar numarul de nasteri per familie odata cu prabusirea puterii de cumparare si odata cu saltarea parabolica a politicii de taxare (da comunism) pentru a sustine plata de datorii in timp ce pibul real se defla ani la ran pe trend. Pibul se defla la ordin international de distrugere interna de capacitati din cauza atingerii platoului de supraproductie din 68-71... pe urma politicile au fost mutate ca balansare catre pregatire consum in fata mai amre ca productivitatea (vedeti socul de scoatere / prabusire din capul muncii a rate de participatii spre final comunism si dupa comunism).
s c cret
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2023, 21:34)
mai tine minte cineva cand am spus acum 2 1/2 ani uraniu ieftin?
nu m-am inselat... sa nu mai zic de cei de la noi de au cumparat in kzahtan cu ordin de comenzi de prin 2018... da da...am urmarit institutionalul... ce facea stocuri...acum se bucura de profituri.. e buna treaba.
deflation-acumulation ; inflation-distribution! asta fac acum cu costurile distribuie servicul la pret scump.
S c cret
8.1. - (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 19.05.2023, 21:51)
ITI URMARESC CU INTERES COMENTARILE... DE CE NU ITI DESCHIZI UN BLOG SAU CEVA DE GENUL?