JP Morgan şi alte bănci, anchetate în Turcia după deprecierea lirei

Autoritatea de supraveghere bancară din Turcia (BDDK) a informat că a lansat o investigaţie asupra băncii americane de investiţii JP Morgan şi a altor grupuri bancare în urma plângerilor primite după ce vineri lira turcească s-a depreciat cu peste 4% iar principalul indice bursier a scăzut semnificativ, transmit Xinhua şi Reuters.

Sâmbătă, BDDK a anunţat că vor urma "procesele administrative şi judiciare" necesare după ce a primit plângeri că un raport publicat vineri de JP Morgan a afectat reputaţia băncilor turceşti şi a provocat volatilitate pe pieţele financiare, conform Agerpres.

De asemenea, arbitrul pieţei de capital din Turcia (SPK) a informat că a lansat o investigaţie în urma plângerilor primite privind raportul JP Morgan "care induce în eroare" şi a provocat speculaţii la Bursa de la Istanbul.

Un purtător de cuvânt al JP Morgan nu a dorit să comenteze informaţia.

Vineri, lira turcească s-a depreciat cu peste 4% faţă de dolar, cel mai semnificativ declin zilnic de la criza din august, sporind temerile că turcii cumpără mai multă valută în urma deteriorării relaţiilor cu Washingtonul.

Investigaţiilor autorităţilor de reglementare sunt cele mai recente măsuri oficiale menite să contracareze declinul monedei naţionale.

Conform copiei raportului JP Morgan consultată de Reuters, există un risc ridicat ca lira să se deprecieze şi mai mult după alegerile locale din 31 martie, iar banca recomandă clienţilor să achiziţioneze dolari.

Astfel de recomandări adresate clienţilor sunt tipice pentru băncile din întreaga lume.

De asemenea, BDDK a anunţat că verifică plângerile potrivit cărora "unele bănci" i-au sfătuit pe clienţi să achiziţioneze valută într-un mod "manipulativ, care induce în eroare". Instituţia nu a precizat care sunt băncile implicate sau dacă ele sunt turceşti sau străine.

Vineri, indice bursier BIST100 a scăzut cu 3,45%, în timp ce indicele bancar a înregistrat un declin de 6,64%.

Anul trecut, lira turcească a pierdut peste 40% din valoare, în principal din cauza temerilor privind influenţa preşedintelui Tayyip Erdogan asupra economiei, cererilor sale repetate de scădere a ratelor dobânzilor şi a înrăutăţirii legăturilor cu SUA.

Analiştii atrag de mai multe luni atenţia asupra riscurilor la adresa economiei turceşti, confruntată cu o inflaţie de două cifre şi un deficit mare de cont curent în pofida unei creşteri economice solide.