JUNCKER: "Nu putem să existăm ca naţiuni individuale fără Uniunea Europeană"

Jean-Claude Juncker (sursa foto: Facebook)

Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a avertizat vineri după-amiază că poziţia economică şi demografică a blocului comunitar în lume se diminuează, iar naţiunile europene vor dispărea dacă nu rămân împreună în Uniunea Europeană, informează agenţia Reuters.

"Greşesc aceia care cred că a venit momentul pentru a destructura, pentru a rupe în bucăţi blocul comunitar şi pentru a ne diviza în naţiuni. Nu putem să existăm ca naţiuni individuale fără Uniunea Europeană", a declarat Jean-Claude Juncker, la un eveniment dedicat semnării tratatului de la Maastricht.

Preşedintele CE a explicat că în următorii zece ani poziţia blocului comunitar în cadrul economiei globale ar putea să scadă cu 15% de la 25%, iar în următorii 20 de ani nicio ţară europeană nu ar mai face parte din grupul G7, care include în acest moment Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie.

Din punct de vedere demografic, europenii reprezentau 20% din populaţia globală la începutul secolului trecut, însă acest procent a scăzut la 5-7% la începutul secolului 21 şi ar putea să scadă la 4%.

Juncker a făcut trimitere la creşterea susţinerii pentru retorica anti-europeană în statele UE. De asemenea, această retorică a culminat cu votul britanicilor pentru a părăsi Uniunea Europeană.

În acelaşi timp, formaţiunile populiste şi naţionaliste se bucură de o popularitate în creştere în Franţa, Italia, Polonia şi Ungaria.

Preşedintele CE a explicat că criza migratorie a îngenuncheat ideea că există un bloc comunitar bazat pe regulamente negociate la comun, făcând trimitere la respingerea cotelor obligatorii de migranţi de unele state din estul şi centrul Europei, în special de grupul Vişegrad.

Preşedintele CE a explicat cum criza de migraţie începută anul trecut, în care 1,4 milioane de solicitanţi de azil sosesc în Europa, a distrus ideea existenţei unui bloc comunitar bazat unor reguli pe regulamente negociate la comun.

"Asta este ceva nou. Pentru prima dată în istoria europeană postbelică, nu toate statele membre implementează regulamentele stabilite în mod comun. Asta este împotriva principiului de bază al Uniunii Europene", a declarat Juncker.

Opinia Cititorului ( 8 )

1. calul troian
(mesaj trimis de Penelope în data de 10.12.2016, 08:33)
migratia si refugiatii...calul troian in UE
2. Egalitate vrem in salarii
(mesaj trimis de anonim în data de 10.12.2016, 10:39)
Daca tot vreti sa fim uniti daca nu faramitare. Noi orichm apartineam unui imperiu poate rusi ne vor, chinezi, arabi, Sua etc. Europa nu are forta.
3. ba da, putem!
(mesaj trimis de eu în data de 10.12.2016, 13:00)
Tu nu mai ai slujba, noi ca natiuni vom fi bine mersi.
1. 3.1. cum sa faci din integrare europeana win-win (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Salomeea în data de 10.12.2016, 13:11)
  integrarea europeană nu este doar un scenariu „win-win” câştig-câştig, aşa cum este considerată teoria integrării; chiar dacă înlăturarea barierelor comerţului liber şi strânsa integrare a economiilor naţionale, au potenţialitatea de a îmbogăţi pe fiecare, în special săracii. Care este motivul acestui eşec? Neglijarea protecţiei sociale şi negarea existenţei şomajului structural de către modelele standard pe care economiştii le-au utilizat de generaţii, ar putea fi o explicaţie; singurul motiv al existenţei şomajului a fost retribuţia prea mare care sugerează un simplu remediu: salarizare mai mică. Ei argumentează faptul că pieţele au lucrat perfect şi atrage atenţia că pieţele prin ele însele au început să dea rezultate eficiente şi acestea au eşuat să lase să intervină guvernul în domeniul pieţei pentru orientarea creşterii economice şi pentru bunăstarea fiecăruia.
  3.2. UE ar trebui sa asigure securitate umana (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Salomeea în data de 10.12.2016, 13:32)
  Ceea ce este remarcabil în legătură cu această imagine geopolitică a securităţii este durabilitatea, care traversează distincţia anterioară dintre geopolitica modernă, axată pe state şi geopolitica post-modernă, axată pe pieţe. Absenţa unei auto-reflecţii critice este îngrozitoare. Ceea ce trebuie să recunoaştem aici, printre alte perspective incitante, este relevanţa vocilor feministe din întreaga lume în elaborarea altor răspunsuri la problemele prezente. Revizuirea conceptului de securitate este crucială pentru toate iniţiativele societăţii civile globale şi elaborarea unei politici globale, conform criteriilor de guvernanţă umanistă.
  Subrahmanyam identifica clar acest element de necesitate în următorul pasaj:
  “Sau umanitatea se uneşte pentru a supravieţui, sau trebuie să se confrunte cu un viitor sumbru. Nu există alternativă la strategia privind o lume non-violentă, dacă vrem ca generaţiile viitoare să supravieţuiască. Noi, cei din această generaţie trebuie să optăm. Ori devenim salvatorii posterităţii, ori devenim călăii acesteia. Ori optăm pentru viaţă, ori distrugem viitorul omenirii. ”
  Acesta este sensul urgenţei pe care îl afirmăm aici. De asemenea, să surclasăm ideea că democratizarea continuă depinde de stabilirea unei securităţi, care constituie o ruptură radicală cu percepţiile şi practicile care au fundamentat geopolitica în istoria modernă.
  Este evident că a iniţia o discuţie despre securitate, în această notă radicală, înseamnă a pune în lumină distanţa ce separă această poziţie de gândirea predominantă din nord şi de concepţia majorităţii elitelor ce guvernează în Sud. Şi este la fel de predictibil faptul că acest punct de vedere va fi ignorat, ca “utopic”. Pentru a răspunde în mod util la provocarea cu care ne confruntăm, este necesar să mobilizăm curajul intelectual şi politic pentru a face faţă profunzimii şi proporţiilor problemei ce stă în faţa umanităţii.
  Ce înseamnă exact termenul de securitate umană şi de ce este aşa importantă securitatea umană într-un scenariu optimist de integrare. Ce este securitatea umană? «Există două aspecte ale securităţii umane – eliberarea de frică şi eliberarea de lipsuri. Eliberarea de lipsuri nu este cu nimic mai puţin importantă decât eliberarea de frică, deoarece obiectivele acesteia constau în asigurarea supravieţuirii şi demnităţii indivizilor ca fiinţe umane. În raportul asupra dezvoltării UNDP 1994 s-a discutat conceptul de securitate umană şi s-au identificat şapte principale categorii de securitate umană – securitate economică (sau eliberarea de sărăcie); securitatea alimentară (eliberarea de foame); securitatea sănătăţii (eliberarea de boală); securitatea mediului (disponibilitatea apei curate şi a aerului curat, de exemplu); securitatea personală (eliberarea de violenţă, crimă, droguri); securitatea comunităţii (libertatea de a participa la viaţa de familie şi a unui grup etnic) şi securitatea politică (libertatea de exercitare a drepturilor fundamentale ale omului)».
4. Definiţia problemelor de securitate
(mesaj trimis de Silvia în data de 10.12.2016, 13:34)
Definiţia problemelor de securitate, modul în care acestea sunt analizate şi politicile ce decurg de aici au fost roadele atmosferei ideologice şi geopolitice dominante în perioada Războiului Rece. Conceptul de securitate are o puternică bază politică şi se schimbă în funcţie de aceasta.
Securitatea continuă să fie calculată prin gradul de “capacitate distructivă deţinuă în raport cu un presupus inamic. Realizarea securităţii pe plan global se reduce în mare măsură la controlul graniţelor statului territorial – capacitatea de a menţine persoanele, ideile şi lucrurile nedorite în afară şi ceea ce se doreşte în interior½.
În măsura în care securitatea este globalizată, aceasta este asociată cu “stabilirea condiţiilor care permit extinderea produsului planetar brut şi stimulează dezvoltarea comerţului mondial într-un cadru stabilit de politicile care generează tripla încriminare.”
1. 4.1. Revizuirea conceptului de securitate (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Silvia în data de 10.12.2016, 13:36)
  Ceea ce este remarcabil în legătură cu această imagine geopolitică a securităţii este durabilitatea, care traversează distincţia anterioară dintre geopolitica modernă, axată pe state şi geopolitica post-modernă, axată pe pieţe. Absenţa unei auto-reflecţii critice este îngrozitoare. Ceea ce trebuie să recunoaştem aici, printre alte perspective incitante, este relevanţa vocilor feministe din întreaga lume în elaborarea altor răspunsuri la problemele prezente. Revizuirea conceptului de securitate este crucială pentru toate iniţiativele societăţii civile globale şi elaborarea unei politici globale, conform criteriilor de guvernanţă umanistă.
5. ce putea sa zica un birocrat de la EU?
(mesaj trimis de chrisb în data de 10.12.2016, 14:31)
Normal, sunt indispensabili stapanii nealesi de la Bruxelles, da-le-n rahat de natiuni si suveranitate, hai sa facem URSS global cu kapitala in Belgistan.