Kievul, bombardat de ruşi

Mai multe explozii au avut loc ieri dimineaţă în capitala ucraineană Kiev, precum şi în oraşele Lvov, Ternopil şi Dnipro, după ce Moscova a acuzat Ucraina că a orchestrat puternica explozie ce a avariat podul-cheie care leagă Rusia şi Peninsula Crimeea, informează agenţiile de presă internaţionale.

Radioul public ucrainean Suspilne a informat, citând serviciile de urgenţă, că exploziile de la Kiev au cauzat morţi şi răniţi, însă nu au fost prezentate cifre.

"Mai multe explozii (au avut loc) în districtul Şevcenko (Şevcenskivskii), în centrul capitalei", a anunţat la rândul său, pe mesageria Telegram, primarul capitalei Vitali Kliciko, potrivit Reuters. Mai târziu, Klicko a informat că atacurile de dimineaţă au vizat mai multe clădiri, dintre care unele fac parte din "infrastructura critică" a capitalei ucrainene, notează Agerpres.

La rândul său, guvernatorul regiunii Lviv (Lvov, Liov), Maxim Kozitski, a anunţat că oraşul din vestul Ucrainei, care până acum fusese în general ferit de lupte cu armata rusă, a fost bombardat ieri dimineaţă. "Au fost înregistrate lovituri asupra infrastructurilor energetice ale regiunii Lviv", a spus Kozitski, îndemnându-i pe locuitori "să rămână în adăposturi", în faţa "ameninţării cu noi atacuri".

Martori citaţi de presa străină au informat despre un nor de fum negru înălţându-se deasupra clădirilor. Un jurnalist al AFP a văzut numeroase ambulanţe în centrul Kievului, deplasându-se spre locurile unde au avut loc exploziile, iar un martor a declarat pentru Reuters că a văzut un crater uriaş în una dintre intersecţiile din centrul capitalei şi maşini total distruse, înnegrite şi acoperite de schije.

Explozii au fost raportate, de asemenea, la Lvov, Ternopil şi Jitomir, în vestul Ucrainei, precum şi în oraşul Dnipro din centrul acestei ţări.

Rusia renunţase la o ofensivă timpurie asupra Kievului, în faţa rezistenţei ucrainene ferme, întărită de armele livrate de Occident. De atunci, Moscova s-a concentrat pe sudul Ucrainei şi pe Donbas, vast teritoriu din estul acestei ţări format din regiunile învecinate Lugansk şi Doneţk, desfăşurând acolo o artilerie copleşitoare, în una dintre cele mai dure lupte la sol ce are loc în Europa după Al Doilea Război Mondial.

Într-un mesaj televizat, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat ieri dimineaţă că a ordonat lovituri împotriva unor ţinte militare, de comunicaţii şi energetice ucrainene, el promiţând riposte "severe" în cazul unor noi atacuri ucrainene contra teritoriului rus, după explozia survenită sâmbătă pe podul care leagă Rusia de Crimeea.

"Dacă tentativele de atentate teroriste asupra teritorului nostru continuă, răspunsurile Rusiei vor fi severe şi amploarea lor va corespunde nivelului ameninţărilor respective. Nimeni nu trebuie să aibă nici cel mai mic dubiu", a spus liderul rus, în deschiderea unei reuniuni televizate a Consiliului de Securitate Naţională al Federaţiei Ruse.

• NATO condamnă atacurile ruseşti asupra infrastructurii civile din Ucraina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat ieri sprijinul Alianţei Nord-Atlantice pentru Ucraina şi a condamnat atacurile ruseşti asupra infrastructurii civile, după o discuţie cu ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, potrivit DPA şi Reuters.

"NATO va continua să sprijine curajosul popor ucrainean pentru a lupta împotriva agresiunii Kremlinului atât timp cât va fi nevoie", a scris Stoltenberg într-o postare pe Twitter, conform Agerpres.

Stoltenberg a condamnat, de asemenea, "atacurile groaznice şi la întâmplare ale Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina".

Miniştrii Apărării din NATO au în plan să se întâlnească miercuri, la Bruxelles, pentru o reuniune de două zile care va avea pe agendă şi sprijinul pentru Ucraina.

• Kremlinul, în dezacord cu apelul Austriei de a opri bombardarea infrastructurii Ucrainei

Kremlinul nu este de acord cu apelul Austriei care i-a cerut Rusiei să înceteze bombardarea infrastructurii ucrainene, a declarat ieri purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, citat de agenţia oficială de presă rusă TASS.

Austria a fost prima ţară care i-a cerut Rusiei să înceteze bombardarea ţintelor în Ucraina. Ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, a declarat că ţara sa va continua să sprijine Kievul.

"Nu, nu suntem de acord. Austria, dacă înţelegem bine, nu a acuzat Ucraina că atacă infrastructura critică a Rusiei. Prin urmare, este puţin probabil să aibă dreptul de a face astfel de declaraţii", a reacţionat Peskov la remarcile Vienei, conform Agerpres.

Tot ieri, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat "extrema îngrijorare" după seria de atacuri ruse şi a promis că va creşte ajutorul militar pentru Ucraina, informează AFP.

În timpul unei convorbiri telefonice de urgenţă cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron "şi-a reafirmat sprijinul său deplin pentru preşedintele Zelenski şi angajamentul Franţei de a majora sprijinul pentru Ucraina, ca răspuns la solicitările formulate de Kiev, inclusiv în materie de echipament militar", a anunţat Palatul Elysee.

Şeful statului francez "rămâne în strâns contact" cu omologul său ucrainean, precum şi cu "partenerii săi europeni şi din G7", a mai subliniat preşedinţia franceză.

Macron a confirmat vineri că Franţa preconizează să îi trimită Ucrainei şase tunuri Caesar suplimentare, în afara celor 18 deja livrate. Aceste tunuri de 155 mm, vârf de gamă al artileriei franceze, au o rază de acţiune de 40 de kilometri.

Aceste şase noi unităţi trebuie să fie deduse dintr-o comandă destinată Danemarcei. Discuţii în acest sens sunt în curs să fie finalizate cu Copenhaga, a precizat vineri Macron.

În afară de cele 18 tunuri Caesar, Franţa i-a furnizat până acum Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene, vehicule blindate (VAB), carburant, echipamente individuale şi circa 15 tunuri tractate TRF1 de 155 mm.

Franţa analizează de asemenea posibilitatea de a-i livra Kievului 20 de vehicule blindate Bastion.

Şi Germania va livra în câteva zile Ucrainei un prim sistem de apărare antiaeriană IRIS-T SLM, a anunţat ieri ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, transmite Reuters. Berlinul îi va trimite Ucrainei patru astfel de sisteme.

"Noile tiruri de rachetă asupra Kievului şi a multor alte oraşe arată cât este de important să furnizăm rapid Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană", a arătat într-o declaraţie responsabilul german, adăugând: "Atacurile Rusiei cu rachete şi drone terorizează în special populaţia civilă. De aceea noi oferim acum sprijin în special cu arme antiaeriene".