Klaus Iohannis: "Am decis să intru în competiţie pentru funcţia de Secretar general al NATO"

Actualizare - În competiţia pentru şefia NATO, Klaus Iohannis se confruntă cu premierul olandez Mark Rutte

Preşedintele României, Klaus Iohannis, care a anunţat marţi că a decis să intre în competiţia pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, îl are drept contracandidat pentru şefia NATO pe premierul olandez Mark Rutte, scriu agenţiile internaţionale de presă.

Anunţarea candidaturii lui Iohannis confirmă speculaţiile privind intenţiile sale pentru momentul în care mandatul său de şef al statului român se va încheia în toamnă, după două mandate, comentează DPA.

Premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica naţională, este văzut ca favorit. În vârstă de 57 de ani, acesta era până acum singurul candidat pentru a-l înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg, care conduce Alianţa Nord-Atlantică din 2014 şi care va demisiona în septembrie.

Rutte are sprijinul SUA, Germaniei, Marii Britanii şi Franţei, printre altele, însă Ungaria a declarat că se va opune prin veto candidatului olandez din cauza criticilor sale din trecut la adresa guvernului ultranaţionalist de la Budapesta. Şi alte ţări, precum Bulgaria, Turcia şi chiar România, au respins candidatura lui Rutte, aminteşte EFE.

România şi alţi parteneri estici au cerut o mai mare reprezentare în structurile NATO, mai ales într-un moment în care securitatea regională este ameninţată de agresiunea rusă în Ucraina. România cheltuieşte 2,5% din PIB pentru apărare în acest an şi a demarat un program ambiţios de modernizare prin achiziţionarea de avioane de luptă americane F-35, considerate cele mai moderne din lume, remarcă agenţia spaniolă de presă.

Procesul de alegere a secretarului general al NATO, post care revine unui european, necesită unanimitate din partea tuturor celor 32 de state membre.

Posibila alegere a lui Iohannis ar marca o etapă istorică, întrucât ar fi primul est-european care ar ocupa cea mai înaltă poziţie în cadrul alianţei, scrie EFE.

În prezent, România este reprezentată la nivel înalt în cadrul NATO de Mircea Geoană, secretar general adjunct.

Klaus Iohannis a anunţat marţi că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, asumându-şi această candidatură în numele României.

El a apreciat că "este momentul ca ţara noastră să îşi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice".

---

Actualizare - Băsescu: "Se pare că postul de secretar general NATO a fost scos la concurs"

Fostul preşedinte al României Traian Băsescu a precizat marţi seara că desemnarea secretarului general NATO reprezintă un act politic pe care şi-l arogă în primul rând Statele Unite, dar şi Marea Britanie şi Franţa, opinând că este foarte bine dacă prin candidatura anunţată de Klaus Iohannis se pune sub semnul întrebării prezenţa lui Mark Rutte în această funcţie, relatează Agerpres.

"Trebuie să ştiţi că, în interiorul NATO, desemnarea secretarului general este un act politic, pe care şi-l arogă în primul rând Statele Unite, dar şi celelalte două puteri nucleare din NATO - Marea Britanie şi Franţa. De asemenea, în desemnarea secretarului general NATO se are în vedere şi rotaţia prezenţei în Consiliul de Securitate a membrilor nepermanenţi, în aşa fel încât cele trei puteri nucleare să nu aibă surprize la voturi. Lucrurile sunt foarte complicate. Personal, aş spune, poate puţin ironic, că nu am crezut niciodată că se scoate la concurs postul de secretar general NATO, dar se pare că s-a scos şi domnul Iohannis s-a înscris la acest concurs. Rămâne de văzut care va fi finalul", a declarat Traian Băsescu.

În opinia sa, este foarte bine dacă prin candidatura lui Klaus Iohannis se pune sub semnul întrebării prezenţa lui Mark Rutte în funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.

"Mark Rutte este un om care dispreţuieşte România şi nu ar trebui să acceptăm prezenţa lui în nicio funcţie la nivel NATO sau la nivelul Uniunii Europene. Şi-a condus destul ţara şi a făcut destul rău României", a afirmat fostul şef al statului.

Traian Băsescu a subliniat că această candidatură a lui Klaus Iohannis trebuie în mod obligatoriu să fie susţinută şi de Guvern şi de Ministerul Afacerilor Externe.

"Dacă Iohannis a făcut acest anunţ fără a avea o strategie de negocieri de politică externă legată de desemnarea dânsului a făcut o mare greşeală, pentru că nu poţi să obţii această funcţie decât cu nişte negocieri extraordinare", a punctat el.

---

Actualizare - Klaus Iohannis, "decalog" în Politico cu viziunea sa pentru viitorul NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, marţi, 10 puncte referitoare la viziunea sa pentru viitorul NATO, într-un editorial de opinie publicat de Politico, nu la mult timp după ce şeful statului şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.

"Pentru a aborda seria largă de ameninţări şi provocări, NATO trebuie să fie echipată corespunzător. Scopul cheie al Alianţei este de a asigura apărarea colectivă a Aliaţilor prin îndeplinirea sarcinilor sale cheie de descurajare şi apărare, prevenire şi gestionare a situaţiilor, şi cooperare pentru securitate. Ca atare, prin dezvoltarea adaptării politice şi militare în desfăşurare, trebuie să facem NATO mai puternică", scrie preşedintele, în articolul publicat marţi de Politico.

"Pentru a obţine acest lucru, înaintez un decalog pentru NATO", mai precizează şeful statului român:

"1. Accelerarea îndeplinirii celor trei sarcini cheie antemenţionate ale NATO prin consolidarea capabilităţilor de descurajare şi apărare în linie cu deciziile luate la Madrid şi Vilnius, intensificarea cooperării prin construirea unei agende mai ambiţioase în acest domeniu şi dezvoltarea eforturilor privind gestionarea crizelor în vederea promovării stabilităţii şi securităţii în "regiunile de interes strategic pentru alianţă.

2. Continuarea sprijinirii Ucrainei atât timp cât e nevoie, precum şi susţinerea parcursului său gradual de a deveni o ţară membră a NATO şi UE.

3. Îmbunătăţirea interoperabilităţii forţelor NATO şi dezvoltarea rapidă a unei baze industriale de apărare în întreaga alianţă, cu încurajarea industriei de apărare din Europa.

4. Încurajarea atingerii pe cât de rapid este posibil a obiectivului de a investi 2% din PIB în apărare de către toate statele membre şi alocarea a 20% din cheltuieli pentru achiziţii de echipamente militare majore.

5. Creşterea rezilienţei NATO şi a ţărilor membre în faţa atacurilor hibride şi cibernetice pentru protejarea infrastructurii critice.

6. Consolidarea parteneriatelor transatlantice prin intensificarea consultărilor şi a coordonării cu toate organismele relevante ale NATO.

7. Consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE.

8. Accelerarea transformării digitale şi a investiţiilor în inovaţie având în vedere dezvoltarea tehnologiilor perturbatoare precum inteligenţa artificială.

9. Acordarea unei importanţe şi mai mari rolului NATO ca forum pentru consultări, coordonare şi pregătire în domeniul controlului de arme, dezarmării şi non-proliferării.

10. Evaluarea continuă a metodelor de lucru ale Alianţei şi asigurarea unei reprezentări geografice echilibrate în deliberări şi pregătirea deciziilor".

---

Actualizare - Ciucă: Candidatura lui Klaus Iohannis la şefia NATO este sprijinită de tot ceea ce a realizat armata română în aceşti 20 de ani

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, despre candidatura lui Klaus Iohannis la şefia NATO, că este sprijinită de tot ceea ce a realizat armata română în aceşti 20 de ani şi că vom veni cu argumente cât se poate de solide în ceea ce înseamnă necesitatea unei perspective a ţărilor din Europa Centrală şi de Est la conducerea Alianţei Nord-Atlantice. Ciucă a mai spus că decizia se la la în interiorul Alianţei Nord-Atlantice, la Summit-ul NATO din luna iulie de la Washington.

"Este vorba de o responsabilitate de asumare a reprezentării pentru ocuparea unei funcţii la nivelul NATO, după 20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei şi în felul acesta, această candidatură este sprijinită de tot ceea ce a realizat armata română în aceşti 20 de ani, efortul pe care l-a făcut România prin participarea la toate angajamentele în care Alianţa a fost implicată", a declarat Nicolae Ciucă, despre caniddatura depusă de preşedintele Iohannis pentru poziţia de sceretar general al NATO, la scurt timp de la anunţul şefului statului.

Preşedintele PNL a precizat că "nu este vorba doar de armata română, pentru că trebuie să vedem aici întreg sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care a avut o contribuţie esenţială în realizarea acestei imagini de pivot de stabilitate în regiunea Mării Negre, pe Flancul de Est şi desigur în interiorul Alianţei".

"Vom veni cu argumente cât se poate de solide în ceea ce înseamnă necesitatea unei perspective a ţărilor din Europa Centrală şi de Est la conducerea Alianţei Nord-Atlantice. Pentru oricare dintre candidaţi există nevoia unui consens, ca atare fiecare dintre candidaţi va veni cu argumente, ţările care vor sprijini candidatura, de o parte sau de alta, vor avea propriile argumente şi în final se va ajunge la o decizie stabilită la nivelul NATO, la Summit-ul din luna iulie de la Washington.

Acesta a adăugat că "PNL susţine nemijlocit acest demers al şefului statului, care ar putea intra în istorie drept primul secretar general al Alianţei Nord-Atlantice provenit din Europa de Est", ulterior într-o postare pe contul său de Facebook

"Este un moment care marchează modul în care România poate fi reprezentată, la 20 de ani de la aderarea la NATO. Într-un astfel de context geopolitic şi strategic sensibil, este nevoie ca o asemenea funcţie să revină unui lider pro-occidental, care a ocupat o înaltă demnitate publică în Europa de Est. În interiorul NATO, România este un aliat de încredere, care îşi respectă angajamentele, iar această candidatură este sprijinită şi de tot ceea ce a realizat armata română în ultimii ani", a completat Ciucă.

---

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat, marţi, într-o declaraţie de presă că şi-a depus candidatura la funcţia de secretar general NATO.

Anunţul preşedintelui Iohannis vine la puţin timp după apariţia informaţiei potrivit căreia România a notificat aliaţii din NATO că intenţionează să-l propună pe Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar-general al Alianţei şi în contextul în care premierul olandez demisionar Mark Rutte beneficiază de o puternică susţinerea pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg la şefia NATO.

Discursul integral al preşedintelui:

"În urmă cu douăzeci de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică.

Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianţe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democraţia şi libertatea, îi apără eficient pe membrii săi şi a dezvoltat o reţea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internaţională bazată pe reguli.

Valorile cardinale ale Alianţei, printre care statul de drept, respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democraţii autentice.

În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanţii de securitate din istorie. Nicicând aceste garanţii de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi.

Trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securităţii din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simţim protejaţi tocmai pentru că suntem membri ai Alianţei Nord-Atlantice.

Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câţiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedeşte a fi o ameninţare gravă şi de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică.

În aceste condiţii, frontierele NATO capătă o importanţă capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include şi România, va rămâne o prioritate pe termen lung.

În tot acest context complicat, ţara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate şi de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Preşedinte al României, am iniţiat şi negociat cu toate partidele parlamentare un Pact naţional care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităţilor şi a capabilităţilor noastre militare.

Suntem printre Aliaţii care au înţeles şi şi-au asumat de la început acest angajament.

România a contribuit şi contribuie la misiunile şi operaţiile NATO. Avem o prezenţă militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad şi contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre.

Susţinem necondiţionat Ucraina şi contribuim consistent la susţinerea puternică a partenerilor Alianţei, în special a celor mai vulnerabili.

Totodată, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am adoptat strategii şi măsuri pentru ca Armata României să se modernizeze complet şi în acelaşi ritm cu Aliaţii noştri.

Avem o vecinătate complicată cu Rusia, am fost tot timpul conştienţi de riscurile şi ameninţările care decurg din această situaţie şi ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetăţenilor noştri securitatea deplină.

România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital şi investitori care să contribuie la creşterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanţii solide privind securitatea naţională. Iar aceste garanţii sunt direct legate de modernizarea militară a ţării noastre, dar şi de apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică.

În prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca şi în Uniunea Europeană. Este un statut pe care ni l-am câştigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce priveşte politica noastră externă şi de securitate, de stabilitate, de profesionalism şi de respect nemijlocit faţă de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.

Mai mult, am acţionat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi relaţia transatlantică este esenţială.

Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca ţara noastră să-şi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice.

Este o aspiraţie legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale şi care ar putea contribui cu această experienţă la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid şi eficient unei game variate şi complexe de provocări şi ameninţări.

Avem o înţelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situaţii de securitate, situaţie dezechilibrată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale.

Europa de Est are o contribuţie valoroasă în discuţiile şi deciziile adoptate în cadrul NATO. Cu o reprezentare echilibrată, puternică şi influentă din această regiune, Alianţa va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor şi preocupărilor tuturor statelor membre. Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO.

Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de Preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul meu ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO."