KLAUS IOHANNIS: CCR sesizată privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, astăzi, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

În opinia preşedintelui, această lege conţine dispoziţii care sunt contrare prevederilor consacrate prin art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 76 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, relatează Agerpres.

Potrivit art. I pct. 6 din legea supusă controlului de constituţionalitate, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi sunt numiţi prin hotărâre adoptată în şedinţa Senatului, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, dacă întrunesc majoritatea voturilor senatorilor.

De asemenea, prin art. I pct. 6 din legea dedusă controlului instanţei constituţionale se modifică art. 5 alin. (2) al Legii nr. 8/2016 în sensul că, în termen de 10 zile de la publicarea candidaturilor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale Consiliului de monitorizare, se pot depune, la comisia de specialitate, în scris, obiecţiuni argumentate cu privire la candidaturile depuse. "Considerăm că aceste prevederi sunt lipsite de precizie şi claritate în ceea ce priveşte persoanele care pot depune aceste obiecţiuni, întrucât nu reiese dacă textul se referă doar la persoanele direct interesate, la acele organizaţii care au dreptul să nominalizeze propuneri pentru respectivele funcţii sau la orice persoane. Totodată, apreciem că termenul de "obiecţiuni argumentate" este lipsit de claritate, nefiind precis reglementată forma şi natura juridică a acestor contestaţii. Având în vedere aceste aspecte, opinăm că textul mai sus amintit prezintă unele neclarităţi şi, prin urmare, contravine cerinţelor de claritate şi previzibilitate instituite prin art. 1 alin. (5) din Constituţie", precizează documentul.

Dispoziţiile alin. (22) şi alin. (23) ale art. 5 din Legea nr. 8/2016, introduse prin legea criticată la art. I pct.7, stabilesc că avizul întocmit de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, în urma audierii candidaţilor şi prezentat în şedinţa plenului Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Art. I pct. 8 din legea criticată modifică art. 5 alin. (6) din Legea nr. 8/2016 în sensul introducerii posibilităţii reînnoirii mandatului preşedintelui şi al vicepreşedintelui, o singură dată, la cerere, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului. "Considerăm că textul este neclar întrucât nu precizează cine poate face această cerere de reînnoire, ceea ce poate da naştere unor diverse interpretări, fie că această cerere poate fi făcută numai de către persoanele care au ocupat mandatele respective, înlăturând dreptul organizaţiilor guvernamentale de a face propuneri nominale, aşa cum prevede art. 5 alin. (1), fie că cererea de reînnoire poate fi făcută doar de organizaţiile neguvernamentale care au făcut propunerea iniţială şi care a avut drept rezultat numirea în funcţie, potrivit legii. Mai mult de atât, nu reiese dacă procedura stabilită prin art. 5 alin. (1), (2), (22) şi (23) se aplică, în mod corespunzător şi în ipoteza reînnoirii mandatelor mai sus amintite prevăzută prin modificarea art. 5 alin. (6). Aşadar, textul este lipsit de claritate, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie", se arată în sesizare.

La art. I pct. 10 din legea supusă controlului de constituţionalitate se prevede modificarea art. 6 din Legea nr. 8/2016, stabilind la alin. (2) că preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare care au un mandat complet pot opta pentru ocuparea unei funcţii în structurile Consiliului de monitorizare, fără concurs, cu avizul preşedintelui.

În opinia preşedintelui, prin această prevedere se instituie un privilegiu pentru foştii preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliului de monitorizare la ocuparea unui post în cadrul instituţiei în detrimentul altor persoane, care ar îndeplini criteriile cerute pentru ocuparea respectivului post prin concurs.

De asemenea, Klaus Iohannis menţionează faptul că legea nu distinge dacă persoana în cauză, fostul preşedinte sau vicepreşedinte, va putea opta pentru ocuparea unui post de funcţionar public sau personal contractual.

Prin art. I pct. 11 din legea dedusă controlului de constituţionalitate se completează condiţiile care determină încetarea mandatului de preşedinte şi de vicepreşedinte în cadrul Consiliului de monitorizare. Printre altele, la art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/2016 se prevede drept cauză de încetare a acestor mandate propunerea motivată a celor care i-au avizat pentru a fi numiţi, cu respectarea procedurii de la art. 5 alin. (2).

La art. I pct. 14 din legea criticată, art. 9 alin. (22) din Legea nr. 8/2016 prevede că personalului Consiliului de monitorizare i se poate acorda un spor de 15% pentru condiţii deosebit de periculoase pentru personalul care efectuează vizitele de monitorizare. potrivit documentului, aceste dispoziţii intră în contradicţie cu alte reglementări în vigoare care privesc salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cu privire la cuantumul sporurilor care pot fi acordate. "Aşadar, considerăm că modificările avute în vedere de legea dedusă controlului instanţei constituţionale sunt incomplete şi insuficiente, întrucât acestea ar fi trebuit să se raporteze la regulile stabilite prin legea cadru în materie (Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice). Din această perspectivă, textul de lege afectează cerinţele privind calitatea legii stabilite prin art. 1 alin. (5) din Constituţie", spune preşedintele.

În legătură cu structura şi conţinutul legii deduse controlului de constituţionalitate, Klaus Iohannis menţionează că se poate observa că din cele 17 articole care formează structura Legii nr. 8/2016 în forma în vigoare, 13 de articole ale acesteia au fost modificate sau completate prin legea supusă controlului instanţei constituţionale.

Preşedintele subliniază că rolul normelor de tehnică legislativă, precum şi rigorile impuse de art. 1 alin. (5) în elaborarea actelor normative nu au un rol strict formal, modificările şi completările aduse prin legea criticată fiind determinate de necesitatea punerii în executare a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi a recomandărilor Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei referitoare la implementarea adecvată a prevederilor Convenţiei privind drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.