KLAUS IOHANNIS, DUPĂ SUMMITUL DE LA BRATISLAVA: "Chestiunea aderării noastre la Schengen nu este rezolvată, dar suntem pe o evoluţie pozitivă"

Chestiunea aderării României la spaţiul Schengen nu este rezolvată, dar are o evoluţie cu trend pozitiv, a afirmat vineri preşedintele Klaus Iohannis, după reuniunea informală a Consiliului European de la Bratislava, relatează Agerpres.

"Schengen nu a fost o temă în plen, dar a fost în discuţiile informale pe care le-am avut în marginea Consiliului şi au fost discuţii foarte bune. Chestiunea Schengen nu este rezolvată, dar suntem pe o evoluţie cu trend pozitiv", a declarat şeful statului.

Preşedintele a precizat că există îngrijorări din partea cetăţenilor şi a unor politicieni europeni că nu se va reuşi controlarea migraţiei, în timp ce alţii sunt preocupaţi că mai este de lucru pentru securizarea frontierelor, deşi ţara noastră nu a avut sincope în apărarea graniţelor.

Iohannis a declarat: "Mulţi politicieni sunt speriaţi de criza prin care trecem, unii sunt de-a dreptul speriaţi de faptul că nu reuşim să controlăm foarte bine migraţia, alţii sunt foarte preocupaţi că, în continuare, mai avem mult de lucru până să securizăm frontierele externe şi aici, sigur, România face o excepţie notabilă şi pozitivă. La noi nu a apărut nicio sincopă în apărarea frontierelor externe şi acesta va fi, cu siguranţă, un argument favorabil pentru noi când intrăm pe discuţia de Schengen".

El a adăugat că în unele ţări europene în 2017 au loc alegeri, iar lumea este îngrijorată de ascensiunea partidelor extremiste, populiste, eurosceptice.

"Sunt chestiuni foarte complexe care mai trebuie negociate", a spus Klaus Iohannis. Mai mult, şeful statului a afirmat că detaliile negocierilor trebuie să fie dezvăluite publicului doar la finalul acestui proces.

"Aceste lucruri nu cred că putem să le discutăm acum, în spaţiul public. Sunt necesare, cred, armonizări, sunt necesare discuţii şi cred că este bine ca acest proces să se desfăşoare direct între parteneri şi doar la final să facem declaraţii", a adăugat Klaus Iohannis.

• Şeful statului: "Încercăm să ne convingem partenerii că România este o ţară performantă, care poate să găzduiască o agenţie europeană"

Autorităţile încearcă să îşi convingă partenerii că România este o ţară "serioasă, performantă" care poate să găzduiască o agenţie europeană ce ar fi relocalizată, după Brexit, a mai declarat vineri preşedintele Iohannis, la summitul liderilor Uniunii Europene de la Bratislava.

"Brexit este o chestiune care ne preocupă dar important pentru noi nu este ce face Marea Britanie. Asta e treaba Marii Britanii care a hotărât, din păcate, să părăsească Uniunea. Ceea ce ne preocupă pe noi e ceea ce facem noi, cei 27, în continuare şi probabil cea mai importantă discuţiile şi din consiliul trecut şi din acest consiliu este că vrem să rămânem împreună, vrem să facem Uniunea mai puternică şi mai performantă", a punctat şeful statului într-o declaraţie de presă.

Acesta a fost întrebat de deschiderea României de a primi o agenţie europeană, după ce aceasta ar fi relocalizată din Marea Britanie, ulterior Brexit.

"Este, recunosc o preocupare a noastră faptul că România nu găzduieşte nicio agenţie europeană. Dacă vom reuşi să convingem partenerii că una din agenţiile care vor pleca din Marea Britanie să vină din Londra în Bucureşti sau dacă putem să găzduim o agenţie care se va înfiinţa nouă, asta este o chestiune la care nu pot să vă răspund pentru că nu s-a discutat această chestiune. Sigur, noi încercăm să ne convingem partenerii că România este o ţară serioasă, performantă, care poate să găzduiască o agenţie", a adăugat Klaus Iohannis.

• Iohannis: "Uniunea Europeană nu este un pacient cronic, ci este o reuşită"

Uniunea Europeană "nu este un pacient cronic ci este o reuşită", dincolo de crizele care au afectat-o în ultima perioadă, a apreciat preşedintele Iohannis, la Bratislava.

"Cred că putem să tragem o concluzie foarte importantă. Cu toate aceste crize Uniunea nu este un pacient cronic ci este o reuşită. Am discutat despre câte dosare sau câte chestiuni europene sunt în curs de rezolvare sau rezolvate", a spus şeful statului.

Acesta a apreciat că de prea multe ori cetăţenii europeni se concentrează pe probleme şi au impresia că întreaga Uniune este "un eşec".

"Din dosarele care sunt în discuţie şi au fost în ultimele luni în discuţie cam 90 la sută sunt rezolvate sau în curs de rezolvare pozitivă. Doar 10 la sută sunt încă 'pending', adică aşteaptă soluţii. Şi e bine să spunem aceste lucruri. De prea multe ori noi ne concentrăm doar pe probleme şi se creează pe cetăţeanul european impresia că Uniunea este un eşec. Nu, Uniunea este o reuşită. Toate ţările au problemele lor. Şi Uniunea are problemele ei şi de asta ne întâlnim, ca să le rezolvăm", a adăugat Klaus Iohannis în declaraţia sa, la Bratislava.

• Iohannis spune că nu sunt discuţii despre crearea unei armate europene

Liderii care au participat la reuniunea informală a Consiliului European de la Bratislava nu au discutat despre o armată europeană şi nici în viitorul apropiat nu vor aborda acest subiect, a mai declarat preşedintele Klaus Iohannis, arătând că este vorba de o mai bună coordonare pe sectorul de apărare a frontierelor şi a zonelor de criză.

"Iniţiativele care există în domeniul Apărării nu vizează crearea unei armate europene. Este o informaţie care s-a dus, cum se spune, în media, doar că ea nu reflectă preocupările Uniunii Europene. Ceea ce este adevărat şi ceea ce vrem este ca iniţiativele pe zona de Apărare, pe intervenţii în zone de criză, pe apărarea frontierelor să fie mult mai bine coordonate şi vrem să avem, într-adevăr, un centru de coordonare, un headquarters - cum este menţionat în documentaţie pentru aceste zone de intervenţii unde intervin forţele armate ale membrelor Uniunii Europene", a explicat preşedintele.

Mai mult, a adăugat preşedintele, această iniţiativă europeană nu înlocuieşte NATO, care este, "cel puţin pentru România", baza securităţii europene.

"Peste tot se menţionează şi vreau să subliniez acest lucru: nu intenţionează nimeni să creeze ceva în paralel sau în loc de NATO. NATO rămâne, este baza, cel puţin pentru România pot să spun clar că este baza securităţii în Europa. Şi dacă vorbim de NATO, vă amintesc că la Summitul de la Varşovia s-a semnat o înţelegere între NATO şi Uniunea Europeană tocmai pentru a permite o mai bună coordonare şi abordare comună sau complementară de la caz la caz a diferitelor chestiuni", a spus preşedintele.

Şeful statului a adăugat că discuţiile la nivel european, la nivelul Apărării, au de-a face cu o mai bună şi mai eficientă coordonare a forţelor.

"În momentul de faţă, în domeniul Apărării avem de-a face cu proiecte care vizează o mai bună coordonare, o mai eficientă coordonare şi, da, s-a discutat şi despre industria de Apărare. Nu astăzi, nu a fost astăzi tema, dar în alte formate, industria de Apărare europeană a fost o temă şi cred că toată lumea este de acord că este de interes şi pentru noi. Dacă industria de Apărare europeană se revigorează, atunci automat apar noi locuri de muncă, se salvează locaţii unde industria de Apărare are tradiţie, de exemplu România. Şi această evoluţie nu putem decât să o salutăm", a conchis Klaus Iohannis.

• Consiliul European: UE va rămâne un model "indispensabil" pentru cele 27 de state membre

Uniunea Europeană rămâne, în pofida deciziei Marii Britanii de părăsire a Blocului comunitar, "indispensabilă", fiind un model care a garantat pacea, democraţia şi a facilitat prosperitatea, a anunţat Consiliul European după summitul informal de la Bratislava, potrivit Mediafax.

"Chiar dacă o ţară a decis să plece, UE rămâne indispensabilă pentru noi ceilalţi. După războaie şi diviziuni profunde, UE a garantat pacea, democraţia şi a permis ţărilor să prospere. Multe ţări şi regiuni încă încearcă să ajungă la aceste realizări. Suntem hotărâţi să transformăm UE într-un model de succes pentru cele 27 de ţări. UE nu este perfectă, dar este cel mai bun instrument pe care îl avem pentru abordarea noilor provocări cu care ne confruntăm", a transmis Consiliul European.

Conform unui comunicat de presă, UE va lua măsuri pentru a evita fluxuri necontrolate de imigranţi extracomunitari, prin securizarea frontierelor externe şi prin consolidarea Spaţiului Schengen, aplicând politici în materie de imigraţie bazate pe principiul "responsabilităţii şi solidarităţii".

Liderii europeni au stabilit intensificarea eforturilor pentru combaterea terorismului şi sporirea cooperării în materie de apărare, inclusiv cu Alianţa Nord-Atlantică.

UE îşi propune să creeze "perspective economice promiţătoare pentru toţi cetăţenii, prin menţinerea modului de viaţă european şi prin oferirea unor oportunităţi mai bune pentru tineri".