KLAUS IOHANNIS:  "Statul nu poate da impresia unei funcţionări haotice, dezordonate"

Preşedintele României Klaus Iohannis a propus, ieri, Parlamentului României, câteva mize majore pentru anul 2016: recâştigarea încrederii în politică; funcţionarea instituţiilor într-un stat democratic; continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese şi a câştigat respectul partenerilor externi. În zona marilor sisteme publice, preşedintele propune să fie puse câteva pietre e temelie pe care să se poată construi în 2017, indiferent cine va fi la putere.

Klaus Iohannis a spus: "Toate acestea nu ţin de voinţa unui singur om, ci de acţiunea comună. Atât timp cât nu punem agenda României mai presus de agenda proprie, nimeni nu va avea de câştigat pe termen lung".

Despre recâştigarea încrederii în politică, preşedintele a declarat că aceasta vizează mai cu seamă practici şi mentalităţi, criterii de integritate, un mod mai inteligent şi mai creativ de elaborare a politicilor publice, un anumit tip de onestitate în raport cu electoratul şi renunţarea la construcţii legislative ad hoc, doar pentru interese politice de moment: "Instabilitatea legislativă în general afectează nu doar funcţionarea economiei, a societăţii, a marilor sisteme publice precum educaţia şi sănătatea, ci ajunge să fie o vulnerabilitate a sistemului democratic. Cred că nimeni nu-şi doreşte aşa ceva".

Klaus Iohannis s-a arătat preocupat în faţa parlamentarilor de modul în care funcţionează ansamblul statului, instituţiile lui, cu atenta separare a puterilor: "Vreau în acelaşi timp să transmit un mesaj foarte limpede: acest stat nu poate da impresia unei funcţionări haotice, dezordonate, cu alte cuvinte a unui stat în care fiecare face ce vrea şi fiecare instituţie are agenda proprie. Există o agendă naţională, legată de parteneriatele strategice ale României, în special cel cu Statele Unite, de apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană, dar şi de o politică de dezvoltare, de modernizare şi afirmare naţională în domenii de interes pentru cetăţenii noştri. Cred că este nevoie de comunicare, coordonare şi colaborare la nivel instituţional pentru a urmări obiectivele naţionale. Spun aceste lucruri în virtutea rolului constituţional al Preşedintelui de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Puterile statului nu sunt în competiţie una cu alta, iar o funcţionare eficientă a statului în serviciul cetăţenilor presupune funcţionarea fiecăreia dintre ele şi încrederea cetăţenilor în toate. O guvernare nu poate fi cu adevărat performantă fără un Parlament puternic, iar justiţia nu poate fi cu adevărat eficientă fără o putere legislativă pe măsură. A gândi puterile separat şi a le evalua izolat este o greşeală. România trebuie să se mişte înainte în ansamblul ei".

Preşedintele României a admis că este în întârziere în a da răspunsuri esenţiale cu privire la preocupări majore de pe agenda cetăţenilor: "Ce facem cu marile sisteme publice - educaţie, sănătate, pensii? Ce soluţii găsim pentru sutele de mii de tineri fără diplomă de Bacalaureat care se integrează greu sau deloc pe piaţa muncii? Ce se întâmplă dacă vom constata într-un viitor nu foarte îndepărtat că sistemul de pensii nu mai este sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Cum gestionăm problema demografică şi cum evităm un viitor probabil în care România ar deveni lipsită de atractivitate şi ca forţă de muncă, şi ca piaţă de desfacere şi va fi slăbită în cadrul Uniunii Europene din cauza scăderii demografice?"

Klaus Iohannis consideră că avem de gestionat provocări majore: "Criza migraţiei, creşterea ameninţării teroriste, riscurile de securitate dinspre Est şi însăşi punerea sub semnul întrebării a proiectului european fac din anul 2016 unul crucial pentru stabilitatea din regiune şi pentru viitorul Europei. Pentru România, în materie de politică externă şi securitate, priorităţile şi obiectivele majore rămân aceleaşi. 2016 întruneşte toate premisele pentru a însemna o creştere calitativă a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, cu precădere în domeniul economic, în paralel cu întărirea componentei politico-militare. În acest sens, am apreciat în mod deosebit demersul Statelor Unite de a creşte semnificativ, de patru ori, bugetul destinat Iniţiativei pentru Reasigurare Europeană pentru 2017. În actualul context complicat, România este şi va rămâne o ancoră de democraţie, predictibilitate şi stabilitate de importanţă strategică la frontiera estică a NATO şi a Uniunii Europene. În această calitate, avem responsabilitatea de a ne întări apărarea naţională, dar şi de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. Creşterea bugetului destinat apărării până la un procent de 2% din PIB rămâne, deci, esenţială în acest sens (...) Faptul că cele şase noi comandamente ale Alianţei Nord-Atlantice în Europa de Est - Unităţile de Integrare a Forţei NATO, cum se numesc - urmează să devină deplin operaţionale în prima parte a acestui an constituie un semnal evident al relevanţei acestei regiuni. Unul dintre obiectivele României în cadrul Summitului NATO de la Varşovia care va avea loc în vara acestui an este ca, la finalul reuniunii, NATO să confirme interesul puternic pentru Europa Centrală şi de Est şi în special pentru regiunea Mării Negre, ca zonă de importanţă critică în ansamblul de securitate euro-atlantic. În acelaşi timp, România este decisă să participe activ nu doar la identificarea soluţiilor la crizele cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, ci şi la reîntărirea angajamentului şi încrederii în proiectul european. România rămâne fidelă acestui proiect şi angajată pentru păstrarea unităţii europene. Am subliniat acest lucru şi cu ocazia recent încheiatului Consiliu European, în urma căruia s-a ajuns la un acord în privinţa relaţiei dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Este interesul nostru strategic ca România să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor şi valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, am susţinut menţinerea conceptului de Uniune tot mai integrată - ever closer Union, în textul original. În cursul negocierilor am avut o poziţie fermă în ceea ce priveşte respectarea drepturilor cetăţenilor români în Uniunea Europeană şi nu am acceptat discriminarea lor în raport cu alţi cetăţeni ai Uniunii. Astfel, românii care lucrează în prezent în Marea Britanie nu vor fi afectaţi de mecanismul de salvgardare. Acest mecanism ar urma să se aplice numai pentru o categorie restrânsă de prestaţii sociale necontributive, specifice doar pentru Marea Britanie şi numai pentru o perioadă limitată de timp, de 7 ani. Cu privire la indexarea alocaţiilor pentru copiii rămaşi acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii, decizia are, de asemenea, un caracter nediscriminatoriu. Pentru românii care lucrează în Marea Britanie şi care primesc deja alocaţii pentru copiii rămaşi acasă, indexarea se va aplica doar începând cu anul 2020".

• "Nu voi fi un simplu spectator în numirile din Justiţie"

Consolidarea statului de drept şi independenţa justiţiei sunt angajamente ferme la nivelul societăţii şi trebuie să fie reflectate şi în raporturile dintre Parlament, ca for reprezentativ suprem, şi justiţie, a mai spus ieri Klaus Iohannis, adăugând: "Sunt neplăcut surprins de faptul că, în anumite speţe, încă nu s-a înţeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea cererilor justiţiei. Aşa se face că în materie de răspuns la solicitările justiţiei, după câţiva paşi înainte, recunoscuţi de toată lumea şi aşteptaţi de cetăţeni, urmează unul înapoi, care pune din nou în discuţie credibilitatea Parlamentului şi voinţa unor raporturi corecte cu justiţia".

Anul acesta vor avea loc numirea unui nou Procuror General, expiră mandatele conducerilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, de asemenea, se vor desfăşura alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

În acest context, Klaus Iohannis a spus: "Sper că vom avea şi în această zonă o competiţie serioasă şi o dezbatere aşezată, în care să primeze valoarea, performanţa şi onestitatea. Cred că este important pentru soliditatea democraţiei româneşti şi a statului de drept ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului şi să fie păstrate strict în sfera reprezentării profesionale a magistraţilor în propriul for de conducere şi organ disciplinar.

În ceea ce mă priveşte, ca Preşedinte, nu voi fi un simplu spectator în acest proces şi nu mă voi limita la un rol formal. Voi acţiona, în virtutea atribuţiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că parcursul pe care România a pornit în ceea ce priveşte întărirea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie este ferm continuat şi că sunt respectate cerinţele de profesionalism şi integritate".