KOVESI, DISCURS LA BRUXELLES: "Acţiunile noastre pot avea efect durabil dacă sunt dublate de acţiuni preventive"

Acţiunile Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de activităţi preventive desfăşurate de celelalte instituţii ale statului, a afirmat astăzi procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la Bruxelles, la o dezbatere organizată de Parlamentul European.

"Acţiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acţiunile preventive desfăşurate de celelalte instituţii şi autorităţi ale statului, de mediul educaţional şi cel de afaceri", a spus Laura Codruţa Kovesi în faţa participanţilor prezenţi la conferinţa cu tema "Lecţii de învăţat din România: schimb de bune practici între autorităţile anticorupţie din România şi Ucraina", potrivit unui comunicat de presă al DNA.

Sursa citată precizează că Laura Codruţa Kovesi a subliniat, în discursul său, că eficienţa activităţii DNA din ultimii zece ani este demonstrată prin:

"- Numărul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, precum şi importanţa funcţiei persoanelor investigate;

- Numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat;

- Numărul persoanelor condamnate de instanţele de judecată în dosarele DNA a crescut de peste 5 ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate);

- Din 2006 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari;

- Rata condamnărilor s-a menţinut în mod constant la peste 90%;

- Din 2013 pană în prezent, DNA a indisponibilizat peste 2 miliarde de euro astfel încât produsele infracţiunilor să poată fi recuperate".

Kovesi a susţinut că instituţia pe care o conduce este prezentată drept unul dintre cele cinci exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene, iar caracterul eficient, obiectiv şi nepărtinitor al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat în rapoartele anuale ale experţilor europeni în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, potrivit comunicatului.

De asemenea, şefa DNA a arătat că rezultatele procurorilor anticorupţie demonstrează şi faptul că există vulnerabilităţi majore, care pun în pericol buna funcţionare a societăţii din ţara noastră.

Kovesi a punctat: "Corupţia are efecte dramatice şi se manifestă prin aceleaşi acţiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire şi control, tipologia faptelor investigate şi mecanismele care au permis săvârşirea faptelor se repetă. Pedepsirea funcţionarilor corupţi nu este suficientă pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie identificate şi înlăturate riscurile şi vulnerabilităţile care conduc la comiterea faptelor de corupţie. (...) Pot să vă asigur că DNA va continua cu aceeaşi fermitate şi consecvenţă aplicarea cu rigoare a legii, respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor şi asigurarea unui act de justiţie corect şi echilibrat. Contăm în acest efort pe sprijinul partenerilor noştri instituţionali din România şi privim cu încredere către instituţiile europene, pentru a ne fi în continuare alături cu obiectivitate şi deschidere, în beneficiul statului de drept şi cetăţeanului român".

Potrivit şefei DNA, eforturile sistemului de justiţie trebuie susţinute de stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional pentru a avea eficienţă în combaterea corupţiei.

Laura Codruţa Kovesi a mai susţinut: "Investigaţiile efectuate au fost primite cu speranţă şi încredere de către societate, dar nu este mai puţin adevărat că au mobilizat un întreg sistem compus din politicieni şi oameni de afaceri care se simte ameninţat şi care încearcă să îşi menţină controlul asupra resurselor publice. Au existat încercări repetate de a limita eficienţa investigaţiilor, prin iniţiative de modificare a legislaţiei anticorupţie, prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie. Stabilitatea legislativă şi instituţională este vitală pentru a fi eficienţi. Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri incredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acţiuni de intimidare. Respectăm libertatea de opinie, dar considerăm că nu trebuie neglijat fenomenul informaţiilor false, care schimbă percepţia unor realităţi şi poate afecta grav credibilitatea şi încrederea, inclusiv în sistemul de Justiţie. Presiunile exercitate în spaţiul public depăşesc uneori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condiţiile în care ele au venit din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat".