La Camera de Comerţ Bucureşti vezi dublu

Camera de Comerţ şi Indus-trie a Municipiului Bucureşti (CCIB) trage ponoasele războiului de emancipare declarat, în luna februarie, instituţiei tutelare a Camerei Naţionale.

În acea perioadă, Colegiul de Conducere a CCIB a hotărât că are interese contrare faţă de cele ale Camerei Naţionale şi a decis renunţarea la calitatea de membru al acesteia.

Se pare că scânteia care a aprins războiul a fost solicitarea Camerei Naţionale, către CCIB, să restituie integral bunurile mobile şi imobile.

Dorinţa de autodeteminare a Camerei bucureştene, generată îndeosebi de controlul asupra patrimoniul adminis-trat, i-a adus un proces în instanţă intentat de o aripă radicală a CCIB, nemulţumită de decizia de la "centru" şi fidelă Camerei Naţionale.

"Aripa radicală" a înfiinţat, la data de 18 martie 2008, o organizaţie cu acelaşi nume, şi siglă, care ar trebui să acopere postul vacant din Camera Naţională, şi care revendică în instanţă patrimoniul deţinut, la momentul actual, de CCIB.

Sorin Dimitriu, preşedintele nou înfiinţatei Camere de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, ne-a explicat: "Este adevărat că am dat în judecată Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti, întrucât utilizează denumirea şi tot ceea ce au, contrar legii. Noi am înregistrat Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, la data de 18 martie 2008, având toate avizele impuse de Legea Camerelor, urmărind procedura legală. Iniţiativa înfiinţării unei camere de comerţ, care să reprezinte interesele comercianţilor din Bucureşti, a aparţinut unui grup de peste 100 de firme, dintre cele mai reprezentative, multe nefiind membre ale ONG-ului recunoscut prin HG 709/2005 (n.r. - Camera de Comerţ Bucureşti, condusă de Ştefan Popa)".

Sorin Dimitriu a precizat că membrii fondatori ai noii camere bucureştene vor continua demersurile pentru finalizarea iniţiativei lor, pentru obţinerea statutului de membru al Camerei Naţionale, post lăsat vacant, de CCIB.

Potrivit unor surse oficiale, dorinţa de emancipare a CCIB (condusă de Ştefan Popa) a fost o mişcare tactică nefericită, întrucât Legea Camerelor de Comerţ este fisurată, nişele sale putând fi uşor exploatate de grupurile de interese nelegitime. "Trebuiau să lupte cu sis-temul din Camera Naţională din interior, deoarece odată cu detaşarea şi-au pierdut şi bruma de influenţă avută", ne-au spus sursele.

La rândul lor, reprezentanţii CCIB (condusă de Ştefan Popa) susţin că sunt cu actele în regulă şi că nu se tem de ameninţarea fratelui vitreg.

"Lăcomia de a pune mâna pe Romexpo (n.r. CCIB deţine 35% din Romexpo) şi alte societăţi care formează patrimoniul legal al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, precum şi pe sediul aces-tei organizaţii neguvernamentale a atins, în acest moment, cote pe care nici litera şi nici spiritul legii nu pare să le mai intimideze", au comentat reprezentanţii vechii CCIB.

Ştefan Popa, preşedintele CCIB, a recunoscut că instituţia sa regretă că s-a detaşat de Camera Naţională şi a admis că au făcut demersurile necesare pentru "reînglobarea" în Camera Naţională.

Ştefan Popa a comentat înfiinţarea noii camere de comerţ: "Noua cameră este ilegală întrucât a fost făcută în baza unor falsuri. Preşedintele ei, a ademenit o serie de oameni sub pretextul că organizaţia noastră nu mai există! Când aceşti oameni şi-au dat seama că nu este adevărat, au renunţat la demers. Este clar că vorbim de grupuri de interese nelegitime care vânează patrimoniul nostru".

Totodată, Ştefan Popa ne-a mai spus că instituţia a trimis adeziunea privind reînscrierea în Camera Naţională, deoarece singuri nu au putut "rezista". Domnia sa a precizat că nu se teme de justiţie, ci doar de un abuz care ar putea desfiinţa CCIB.

"Regretăm demersul nostru şi dorim să ne întoarcem în Camera Naţională, dar în ceea ce priveşte patrimoniul, suntem inflexibili, deci nu cred că va mai fi deschisă această problemă", ne-a mai spus Popa.

Momentan, CCIB nu a primit niciun semnal din partea Camerei Naţionale, care are şase luni la dispoziţie să o facă. Pare că, astfel, se confirmă zvonurile, conform cărora Camera Naţională aşteaptă cu braţele deschise noua cameră de comerţ a Bucureştiului, cu patrimoniul în rucsac.