Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European dedicată negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual, unde a transmis disponibilitatea ţării noastre de a contribui, într-o manieră constructivă, la efortul comun de avansare în direcţia unui acord şi a reiterat aspectele de interes prioritar pentru România, transmite Agerpres.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile au avut ca bază propunerea revizuită de document de negociere (Negotiating-box), prezentată, în pregătirea reuniunii, de preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Negocierile au fost intense, derulându-se, în runde succesive, atât în format plenar, cât şi bilateral.
În ciuda eforturilor susţinute pentru avansarea către un acord final asupra viitorului buget, nu s-a putut ajunge la niciun rezultat în acest moment, pe fondul menţinerii diferenţelor de abordare dintre statele membre care solicită un volum total al bugetului de 1,00% din Venitul Naţional Brut (VNB) al UE27 şi statele membre care pledează pentru un buget mai ambiţios. Discuţiile vor fi reluate, la o dată ulterioară, în perspectiva atingerii, cât mai curând posibil, a unui acord politic.
"În cadrul discuţiilor, preşedintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile preşedintelui Consiliului European de a lua în considerare aşteptările şi sensibilităţile statelor membre în raport cu elementele noului buget şi a reiterat aspectele de interes prioritar pentru România. În egală măsură, a transmis disponibilitatea României de a contribui, de o manieră constructivă, la efortul comun de avansare în direcţia unui acord", arată sursa citată.
Iohannis a subliniat că volumul total al bugetului trebuie stabilit la un nivel suficient pentru a permite implementarea obiectivelor politice agreate la Summitul de la Sibiu şi asumate de toate statele membre prin Agenda Strategică. În acest context, preşedintele României a pledat pentru o abordare echilibrată, care să acomodeze deopotrivă interesele specifice ale statelor membre, precum şi ale Uniunii în ansamblul său şi care să permită demararea la timp a procesului de implementare, menţionează sursa citată.
Din perspectiva României, preşedintele Iohannis a subliniat importanţa politicilor de coeziune şi agricolă comună, argumentând rolul esenţial al acestora pentru dezvoltarea şi modernizarea întregii Uniuni. El a susţinut că aceste două politici au o contribuţie importantă la îndeplinirea noilor obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital şi al schimbărilor climatice.
"Preşedintele Klaus Iohannis a insistat pe necesitatea asigurării finanţării corespunzătoare a celor două politici în noul buget european, în sprijinul eforturilor de recuperare a decalajului de dezvoltare faţă de media Uniunii Europene. Pornind de la acest obiectiv, preşedintele României a argumentat că ţara noastră trebuie să beneficieze de alocări naţionale substanţiale pentru aceste două politici", informează Agerpres.
Conform acestuia, în discuţia bilaterală cu preşedintele Consiliului European, Iohannis a reluat solicitările şi argumentaţia aferentă pentru aspectele de interes pentru România, atât în termeni de alocări, cât şi de condiţii de implementare. În context, el a solicitat asigurarea unor condiţii mai flexibile de implementare, care să faciliteze accesul la fondurile europene şi, în acelaşi timp, să permită adaptarea finanţării la nevoile specifice de dezvoltare ale României.
În acest sens, Iohannis a subliniat necesitatea unei flexibilităţi sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, menţinerea regulii de dezangajare actuale, precum şi menţinerea nivelului de cofinanţare din actuala perioadă de programare. Totodată, referitor la Politica Agricolă Comună, el a susţinut continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, precum şi creşterea nivelului alocărilor pentru dezvoltare rurală.
Pe parcursul derulării reuniunii extraordinare a Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a participat la o serie de reuniuni de coordonare, în diferite formate, respectiv cel al statelor membre susţinătoare ale unei Europe ambiţioase (statele prietene ale coeziunii), precum şi la o reuniune cu grupul statelor membre net-contributoare la bugetul european, mai menţionează Administraţia Prezidenţială.