Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), este luat în considerare de Guvernul populist italian ca un posibil candidat pentru a conduce Comisia Europeană, a anunţat vineri publicaţia La Stampa, informează Bloomberg.
Economistul italian, în vârstă de 71 de ani, îşi încheie mandatul în fruntea BCE la 31 octombrie.
Deşi premierul Giuseppe Conte a evitat o întrebare pe această temă la summitul G-20 de la Osaka, La Stampa susţine că oficialul italian sprijină ideea, iar problema cheie este dacă Berlinul îl va sprijini în totalitate pe Draghi. Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze informaţia, conform Agerpres.
Prin susţinerea şi alegerea lui Draghi, Italia ar obţine un premiu neaşteptat în jocul european al funcţiilor de vârf, iniţial analiştii apreciind că a treia economie a zonei euro nu va obţine nicio poziţie importantă.
Candidatura sa ar putea rezolva impasul cu care se confruntă ţările UE, care până acum nu au reuşit să ajungă la un acord privind ocuparea principalelor funcţii din blocul comunitar.
Există şi o doză de ironie dacă Giuseppe Conte îl va susţine pe Mario Draghi pentru a-i succeda lui Jean-Claude Juncker, ţinând cont de atacurile coaliţiei populiste împotriva lui Draghi şi a politicilor BCE, unii din membrii Guvernului de la Roma flirtând deschis cu ideea părăsirii zonei euro de către Italia.
Chiar şi aşa, forţa dominantă a Guvernului, liderul Ligii - Matteo Salvini - a indicat că a dat uitării divergenţele din trecut şi pare să susţină candidatura lui Draghi.
"Aş fi mândru să avem un italian care să conducă Comisia Europeană", a afirmat vineri Salvini, citat de agenţia italiană de presă Ansa.
Chiar dacă nu va ajunge la Bruxelles, Draghi ar putea obţine o altă poziţie de top. Preşedintele american Donald Trump a declarat că Draghi ar trebui să conducă Rezerva Federală a SUA deoa-rece BCE a adoptat măsuri de stimulare, în timp ce preşedintele Fed, Jerome Powell, a majorat rata dobânzii.
Şeful statului american critică constant deciziile Rezervei Federale a SUA, apreciind că politicile sale sunt "foarte, foarte distructive", deoarece a majorat prea rapid ratele dobânzilor şi, din acest motiv, a oferit un avantaj Chinei în negocierile comerciale.