Grecia trebuie să implementeze reforme structurale, a afirmat, ieri, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, adăugând că este alături de plătitorii de taxe din această ţară, confrorm Reuters, transmite Agerpres.
Luna trecută, miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogrup) au decis să prelungească cu patru luni planul de ajutor financiar pentru Grecia, dar în anumite condiţii.
Comisia Europeană a confirmat recent că Grecia a transmis lista propunerilor de reformă, necesare pentru obţinerea acestei extinderi. Lista include măsuri de combatere a corupţiei şi evaziunii fiscale, a contrabandei cu combustibili şi ţigări. De asemenea, autorităţile de la Atena vor să implementeze măsuri de reformare a pieţei muncii şi să acorde subvenţii pentru plata utilităţilor şi pentru achiziţionarea alimentelor. Propunerile Greciei urmează să fie examinate de Banca Centrală Europeană (BCE), Comisia Europeană şi FMI.
Christine Lagarde a susţinut ieri un discurs în capitala Indiei, New Delhi, apreciind că redresarea economiei globale continuă să fie "prea lentă, prea fragilă şi prea disproporţionată".
Politica monetară în principalele economii globale este în contratimp şi, chiar dacă este bine gestionată, ar putea cauza "volatilitate excesivă" pe pieţele financiare internaţionale, a avertizat Christine Lagarde.
Declaraţiile oficialului FMI vin într-un moment în care SUA şi Marea Britanie îşi normalizează politicile monetare, în timp ce Japonia şi zona euro anunţă măsuri de relaxare cantitativă.
Christine Lagarde a reafirmat estimările FMI privind o creştere a economiei mondiale de 3,5% în 2015 şi de 3,7% în 2016.
"Acest nivel încă este sub ceea ce ne-am fi aşteptat după o astfel de criză. Privind înainte, evoluţiile s-ar putea îmbunătăţi, datorită reducerii preţului ţiţeiului şi a ratelor dobânzilor. Totuşi, încă există riscuri semnificative la adresa acestei redresări fragile a economiei mondiale", susţine directorul general al FMI.
În ceea ce priveşte Japonia şi zona euro, Lagarde a afirmat că acestea se confruntă cu riscul unei creşteri lente şi al unei inflaţii scăzute, ceea ce va face dificilă reducerea şomajului şi a datoriei, sporind riscul reintrării în recesiune şi al presiunilor deflaţioniste. Oficialul FMI a adăugat că pieţele emergente ar putea fi "lovite triplu": de aprecierea dolarului, de ratele mai ridicate ale dobânzilor şi de fluxurile de capital mai volatile.
• Varoufakis: "Problemele de lichiditate din Grecia sunt nesemnificative"
Problemele Greciei legate de lichidităţi sunt "nesemnificative", a afirmat, la finele săptămânii trecute, ministrul elen de finanţe, Yanis Varoufakis, dând asigurări că Executivul de la Atena va adopta toate măsurile necesare pentru achitarea datoriilor.
Prezent la o dezbatere organizată de postul german de televiziune ARD, Yanis Varoufakis a declarat: "Vrem o Europă prosperă, o uniune monetară încununată de succes". Întrebat despre problemele legate de achitarea datoriilor, oficialul elen a spus: "Intenţia noastră este să facem tot ce este necesar ca să achităm fiecare euro". În opinia sa, o restructurare a datoriei ar fi "cel mai bun mod de a ajuta Grecia".
În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro sau 176% din PIB, un nivel considerat nesustenabil de mulţi analişti.