LASZLO BORBELY, CONSILIER DE STAT:  "Dezvoltarea durabilă presupune ascensiunea întregului sistem social, economic, politic şi cultural"

Implementarea strategiei şi obiectivelor de dezvoltare durabilă trebuie să aibă ca finalitate crearea unor comunităţi durabile bazate pe legi simple, care sunt respectate de toţi membrii dintr-o comunitate respectivă, a afirmat consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul evenimentului "Rădăcinile economiei circulare în gândirea românească", care a avut loc ieri la Muzeul Grigore Antipa din Capitală.

"Aceasta este esenţa: să respecţi legile naturii, să respecţi regulile simple ale convieţuirii cu natura. Acest lucru facem acum, când încercăm prin noua strategie de dezvoltare durabilă să clădim o societate bazată pe aceste principii. Iar pentru asta avem nevoie de creativitate, iar întreaga societate trebuie să îşi dea seama că pentru a porni o asemenea mişcare este nevoie de toată lumea, deoarece în condiţiile actuale dezvoltarea durabilă presupune ascensiunea întregului sistem social, economic, politic şi cultural", a afirmat consilierul de stat Laszlo Borbely.

În privinţa rădăcinilor economiei circulare în gândirea românească, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului s-a referit la operele lui Constantin Brâncuşi, Grigore Antipa, Nicolae Constantinescu şi Nicolae Georgescu Roegen. Consilierul de stat a spus că este greu, dacă nu imposibil, să recuperezi o parte a ansamblului creat de Brâncuşi la Târgu Jiu şi să vorbeşti apoi de dezvoltarea sa autonomă.

"Numai raportarea la întreg are relevanţă atunci când problema se pune în termenii dezvoltării durabile. Şi numai astfel, din unghiuri mari, cu reperele sale în dezvoltarea durabilă - protecţia mediului, dezvoltarea economică şi coeziunea socială - capătă semnificaţia şi concreteţea cererilor. Parcă baza ansamblului structural Constantin Brâncuşi, prin materialele folosite, scaunele în formă de clepsidră, măsoară în tăcere timpul scurs până când omenirea se va angaja deplin pe drumul dezvoltării durabile, până când simbioza om-natură va redeveni ireversibilă. Firul variabilelor desfăşurat pe drumul care are ca ţintă atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă într-un moment în care dezvoltarea a convertit valorile tradiţionale în valori care estompează finalitatea socio-umană a creşterii economice, îl constituie respectarea condiţiei de bază a conservării resurselor naturale în procesul de asigurare a creşterii economice", a spus Laszlo Borbely.

Consilierul de stat a menţionat că, dacă ne-am imagina o discuţie despre dezvoltarea durabilă la Masa Tăcerii, alături de Constantin Brâncuşi ar trebui să se afle şi alţi reprezentanţi de seamă ai culturii româneşti, printre care se numără şi Grigore Antipa, oameni care au influenţat din spaţiul cultural dezvoltarea economiei.

Domnul Borbely a precizat: "Biologul şi antropologul Grigore Antipa, în cadrul studiilor sale de ecologie şi economie, a analizat raportul dintre om şi natură, dar şi izomorfismul dintre procesele ecologice şi cele economice. În 1935, prin intermediul unei lucrări, a pus bazele unei noi ştiinţe interdisciplinare - bioeconomia, concepţie care a migrat spre economie fiind adoptată de doi economişti români celebri, Nicolae N. Constantinescu şi Nicolae Georgescu Roegen care este fondatorul teoriei bioeconomice, a cărui operă este supusă şi ea viziunii ansamblului, cuprinzând un material ştiinţific ce este materializat în ideile cuprinse în şapte volume şi unsprezece cărţi. Roegen nu studiază economia ca o felie decupată de uneltele specialistului în domeniu, ci o analizează prin prisma legilor entropiei, prin termodinamică ce exprimă transformarea continuă a ordinii în dezordine. Conform domniei sale, procesul social economic se întinde dincolo de frontiera tradiţională producţie-consum, luând în considerare relaţiile şi schimburile permanente în mediul înconjurător, considerat, pe de o parte, ca mediu de viaţă, ca sursă de energie, materiale disponibile, epuizabile şi pe de altă parte ca spaţiu de depozitare a aşa-ziselor deşeuri. Ideile lui Georgescu devin mai actuale, cu cât timpul se scurge. Oare putem susţine dezvoltarea fără a ţine cont de aceste elemente? Putem chiar să avem o dezvoltare negativă câţiva ani, dar înţeleaptă, pentru a reveni şi porni pe făgaşul unei dezvoltări durbaile ţinând cont de aceste elemente?"

Participanţii la dezbatere au arătat că pentru a avea o economie circulară durabilă în ţara noastră trebuie trasate reguli clare şi trebuie pus accent pe reducerea risipei, atât în lanţul de producţie cât şi în consum, şi pe colectarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor.

Gheorghe Zaman, directorul Institutului de Economie Naţională, membru corespondent al Academiei Româ­ne, a spus: "Ideea este următoarea: economia circulară este cea care minimizează reziduurile, risipa de resurse naturale, pe baza producţiei, consumului, redistribuirii, reutilizării şi reciclării. Mediul ne oferă materii prime şi suportul pentru existenţa noastră, dar este şi un factor de depozitare a deşeurilor, iar noi trebui să ţinem cont de capacitatea de absorbţie, de suportabilitate şi de depozitare a acestuia. Din păcate, forţăm această capacitate, o depăşim şi rezultatele negative ale acestor acţiuni sunt considerabile. Poluarea este un ucigaş pervers, cu consecinţe grave asupra generaţiilor viitoare". Domnia sa consideră că primele rădăcini ale economiei circulare ar trebui să le căutăm în cultura noastră folclorică, unde s-a creat o simbioză între om şi natură.

"În economia naturală a satului românesc rămâneau foarte puţine cantităţi reziduale, pentru că se folosea practic aproape tot în gospodărie. Nu se arunca aproape nimic. (...) Vorbim despre economia circulară pentru că ea porneşte de la materiile prime, continuă cu extragerea lor, cu procesul de producţie, de finisare, cu consumul, cu deşeurile, cu reciclarea acestora şi valorificarea lor pentru a putea fi refolosite ca materii", a precizat Gheorghe Zaman.

Participanţii la eveniment au susţinut că dezvoltarea unei economii circulare va avea beneficii nete pozitive sub forma creşterii Produsului Intern Brut şi a creării de noi locuri de muncă până în anul 2030. Conform acestora, produsele durabile vor deveni regulă pe piaţa europeană, iar capacitatea de acţiune a consumatorilor va fi consolidată. Ei susţin că autorităţile din ţara noastră trebuie să proiecteze şi să creeze o economie circulară, deoarece numai aşa ne putem asigura că gestionăm în mod eficient resursele şi le men­ţinem pe termen lung în economia Uniunii Europene.