LEGEA ARIILOR NATURALE, MODIFICATĂ DE SENAT Finalizarea hidrocentralei Răstoliţa şi a celor de pe Jiu depinde de Camera Deputaţilor

• Daniel Zamfir (PSD): "Punerea în funcţiune a celor trei hidrocentrale ar însemna o producţie de un terawatt/oră, ceea ce înseamnă jumătate din importul de energie al României pe anul trecut" • Dragoş Popescu (USR): "Scopul modificării legislative este acela de a legaliza două proiecte fără autorizaţie de mediu în Parcul Naţional Călimani şi în Parcul Naţional Valea Jiului" • Diana Şoşoacă (senator independent): "Pornirea hidrocentralelor va diminua drastic debitele râurilor, va afecta întreaga biodiversitate şi în mod direct speciile de vidră şi populaţiile de peşti - zglăvoaca şi lostriţa - care sunt pe cale de dispariţie"

Finalizarea lucrărilor la hidrocentralele Răstoliţa, Bumbeşti şi Dumitra (ultimele două situate pe Valea Jiului) ar putea fi demarată în curând, dacă proiectul legislativ adoptat, ieri, de Senat, va trece şi de plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Plenul Senatului a votat ieri modificarea legii nr. 158/2018 prin care a fost completată OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale protejate, a florei şi a faunei sălbatice, şi a legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Au fost înregistrate 88 voturi pentru şi 25 voturi împotrivă.

Conform proiectului legislativ, punerea în funcţiune a celor trei centrale ar duce la alimentarea rapidă cu energie a peste 300.000 de gospodării şi ar reprezenta o soluţie viabilă pentru protejarea populaţiei în urma creşterii exponenţiale a tarifelor la energie electrică şi gaze naturale.

Dezbaterile generale au fost aprinse în plenul Senatului, unde parlamentarii USR şi cei independenţi au spus că nu sunt de acord cu proiectul iniţiat de senatorul social-democrat Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economică, Industrii şi Servicii.

"Acest proiect de lege facilitează terminarea unor hidrocentrale care sunt începute de foarte multă vreme şi unde lucrările au fost întrerupte ani de zile, din cauză că respectivele obiective au fost ulterior incluse în zona ariilor protejate. Hidrocentrala de la Răstoliţa: lucrările au început în 1999, s-au investit peste 200 milioane euro, iar obiectivul este construit în proporţie de 95-97%. Dacă aceste hidrocentrale - Răstoliţa şi cele de pe Jiu - ar fi date în funcţiune, România va importa doar jumătate din cantitatea de energie importată anul trecut. În actualul context nu avem niciun motiv să nu ne creştem capacitatea de producţie şi să producem curent în România pentru do­bândirea independenţei energetice", a spus senatorul Daniel Zamfir.

"PNL ţine la condiţiile de mediu, dar de aici până a opri proiecte făcute în procent de 95%, începute cu mult de a intra în Uniunea Europeană, e altceva. Condiţiile au venit pe parcurs şi au fost duse la extrem. În actualul context, considerăm că e foarte important să continuăm investiţiile pentru a ne asigura independenţa energetică. Avem deficit mare de întreprinderi care produc energie electrică. Complexul Energetic Hunedoara a fost parţial oprit şi producţia de energie electrică din cărbune va fi înlocuită conform Green Deal cu energie regenerabilă. Din moment ce avem capacităţi ce pot fi puse în producţie şi noi le blocăm, este imposibil să votăm împotriva acestui proect mai ales în actuala sidtuaţie dificilă când avem nevoie de independenţă energetică", afirmat senatorul liberal Sorin Bumb.

• USR: "Modalitatea de deblocare a lucrărilor, neconformă normelor europene"

În replică, senatorii USR au arătat că investiţiile respective au fost blocate prin implementarea unei directive europene exact de partidele politice - PSD şi PNL - care acum doresc modificare legii ariilor naturale protejate.

"Recunoaştem necesitatea de a creşte producţia de energie, dar modalitatea aleasă este greşită, pentru că ariile protejate au fost făcute conform a două directive europene. Poziţia Comisiei Europene e clară în privinţa acestor tipuri de proiecte, existând doar trei posibilităţi de declasificare a ariei naturale protejate: sâ se poată face dovada erorii ştiinţifice la data instituirii, să existe o evoluţie naturală a habitatelor şi proiectele se referă la sănătatea şi siguranţa publică. Scopul actualei modificări legislative este de a legaliza două proiecte fără autorizaţie de mediu în Parcul Naţional Călimani şi Parcul Naţional Valea Jiului", a spus Dragoş Popescu, senator din partea USR.

Colegul său de partid, Cristian Bordei, a spus că lucrările la hidrocentralele respective au fost oprite instituţiile statului care la vremea respectivă erau conduse de oamenii actualei majorităţi parlamentare PSD-PNL-UDMR, care nu îndrăznesc să îşi asume emiterea autorizaţiilor de mediu.

"Problema este modalitatea aleasă pentru deblocare, adică decuparea unor arii naturale de sub efectul legii, ceea ce constituie un precedent periculos. Modalitatea mai potrivită de abordare a proiectelor ar fi fost ca acele instituţii ale statului care au hotărât instituirea ariilor protejate, dacă au făcut-o în mod greşit, să vină cu un studiu ştiinţific din care să rezulte încadrarea greşită şi să se ridice încadrarea respectivă. Sau să fie analizat proiect cu proiect, nu să decidem noi din pix, fără nicio expertiză ştiinţifică scoaterea acelor zone din ariile protejate", a precizat Cristian Bordei.

Antal Lorand, senator din partea UDMR, a spus că fiecare stat membru al Uniunii Europene are dreptul suveran ca pe investiţiile strategice - aşa cum sunt cele trei hidrocentrale - să ia deciziile cele mai bune şi importante pentru ţara respectivă.

• Ioan Deneş: "40% din teritoriul naţional este încadrat ca zone protejate"

Acelaşi lucru a fost susţinut şi de senatorul din partea AUR, Mircea Dăneasă, care a menţionat că este mai important interesul naţional pentru asigurarea energiei electrice de care avem nevoie.

Senatorul social-democrat Ioan Deneş a precizat: "Această iniţiativă instituie o excepţie, nu o regulă, şi anume că acele proiecte hidroenergetice care au avut toate avizele de construire înainte de 29 iunie 2007 - doua hidrocentrale de pe Valea Jiului şi hidrocentrala de la Răstoliţa, finalizate în proporţie de 90%, să le finalizăm. Aceste obiective strategice au ajuns în situaţia actuală, deoarece după ce am devenit membrii ai UE, a trebuit să depunem documentaţia pentru identificarea ariilor naturale protejate, iar acest lucru s-a făcut pe baza sitului Natura 2000, un studiu mult mai amplu decât o arie protejată. Conform sitului Natura 2000, acum avem 40% din teritoriul naţional încadrat ca zone protejate. Asta înseamnă că un locuitor din Munţii Apuseni pentru a-şi construi o dependinţă sau un coteţ de animale are nevoie de un aviz de mediu. Legea vine să deblocheze o chestiune de dezvoltare strategică, mai ales acum când e important să devenim independenţi energetic".

"Pornirea hidrocentralelor va diminua drastic debitele râurilor, va afecta întreaga biodiversitate şi în mod direct speciile de vidră şi populaţiile de peşti - zglăvoaca şi lostriţa - care sunt pe cale de dispariţie. Investiţiile au fost făcute cu încălcarea legilor de mediu, iar acum încercaţi să acoperiţi această încălcare. Hidrocentralei de pe Jiu i-a fost anulată definitiv de instanţă în 2017 acordul de mediu, iar cea de la Răstoliţa are un aviz de două pagini care nu include nicio măsură de protecţie a mediului", a afirmat senatorul independent Diana Şoşoacă.

• Acuze între ONG-uri şi politicieni

Discuţiile respective au fost precedate de dezbaterea din comisiile senatoriale reunite de mediu, economică, industrii şi servicii şi energie, unde reprezentanţii ONG-urilor au criticat iniţiativa de act normativ.

"Hadeţi să lămurim şi cu acest aspect. S-au spus foarte multe lucruri nepotrivite la aceste dezbateri. Dacă am fi avut în funcţiune aceste hidrocentrale practic nu am mai fi fost nevoiţi să importăm circa 1 terawatt oră, adică jumătate din energia importată anul trecut. De aceea este important să continuăm aceste lucrări. Sigur, dacă cineva îşi poate imagina că poate compensa energia hidrotehnică cu panouri solare, se înşeală amarnic. Nu a reuşit nicio ţară. Precizez că energia hidro este energie verde, nepoluantă şi ca atare nu văd de ce să înlocuim energia respectivă cu panouri solare. Pentru cei care îşi fac iluzii că am putea vreodată compensa producţia de energie hidro cu energie solară sau chiar eoliană, afirm că acest lucru nu este posibil, deoarece ultimele două sunt dependente de factorii climatici şi au nevoie de capacităţi de stocare, nefiind tipuri de energie în bandă. Haideţi să privim lucrurile în mod responsabil şi să nu mai luăm în calcul diferite interese, pentru că nu mai am nicio îndoială că poziţiile unor asociaţii şi fundaţii sunt categoric interesate. Să vii să spui în faţa Parlamentului că o investiţie în care s-au băgat 200 milioane euro trebuie demolată, bombardată, ca să eliberăm acea zonă din aria protejată, mi se pare mult peste capacitatea de înţelegere a oricui. Aceleaşi ONG-uri sunt şi împotriva centralelor nucleare de tip SMR. Atât timp cât ai în Valea Jiului o hidrocentrală construită în proporţie de 95%, care are şi sisteme de automatizare, să abandonezi un asemenea proiect hidroenergetic când astăzi importăm energie electrică produsă pe cărbune din Bulgaria şi Ucraina, ar fi o mare prostie din partea noastră", a spus Daniel Zamfir, pre­şedintele Comisiei Economică, Industrie şi Servicii, la finalul şedinţei respective.

"Nu putem abandona proiecte de peste 350 de milioane de euro, din banii românilor, mai ales acum când avem atât de multă nevoie de creşterea capacităţii de producţie de energie ieftină şi curată.

Vor fi reluate rapid şi finalizate următoarele investiţiile majore:

- Răstoliţa - hidrocentrală realizată în proporţie de 92%, la care s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro şi care poate produce peste 9,000 MWH/lună

- Valea Jiului - hidrocentralele Bumbeşti - realizată 90%, Dumitra-realizată 98%, pentru care s-au cheltuit deja peste 155 de milioane de euro şi care pot aduce în sistem peste 2.1000 de MWH/ lună", afirmat senatorul social-democrat Călin Mătieş.

În schimb, organizaţiile de mediu Bankwatch, Agent Green şi WWF au afirmat că viitorul act normativ va conduce la mutilarea a cel puţin trei parcuri naturale. Ei susţin că pornirea hidrocentralelor va diminua drastic debitele râurilor, fapt ce va afecta negativ întreaga biodiversitate.

"În realitate, cele două hidrocentrale în discuţie ar avea o contribuţie de maximum 0,6% la producţia de electricitate din sistemul energetic naţional şi ar diminua debitul râurilor afectate. Producţia maximă s-ar înregistra numai condiţiile unor debite ale râurilor din anii "80, condiţii inexistente astăzi din cauza schimbărilor climatice. Aceeaşi cantitate de electricitate ar putea fi produsă în parcuri fotovoltaice cu o capacitate instalată de aproximativ 180 MW, pe numeroasele terenuri degradate din sudul ţării sau acoperişurile caselor, fără a afecta mediul" a spus Ioana Ciută, preşedinta Bankwatch România.

"Este evident că această lege este redactată special pentru a legitima construirea hidrocentralelor declarate ilegale. Însă pornirea lor ar avea un impact ireversibil asupra biodiversităţii, indiferent de cum arată textul legii. În România este o mare problemă cu hidrocentralele mici construite în zonele montane, care seacă pe porţiuni importante cursul râurilor. De aceea le cerem senatorilor să nu voteze o lege care ar distruge şi mai multe habitate unice din România," a spus Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.