LEGEA DĂRII ÎN PLATĂ ARB: "Vom avea în piaţă tot mai puţine bănci universale"

Reporter: Care vor fi primele efecte pe care Legea dării în plată a locuinţei, aprobată zilele trecute în Parlament, le va avea asupra sistemului bancar?

Cătălin Pârvu: Din cauza efectelor imediate pe care le întrevăd în urma aprobării acestei legi - întrucât există o parte a clientelei care va apela la prevederile noilor reglementări - băncile vor fi în postura să-şi revizuiască apetitul de risc în ceea ce priveşte activitatea de creditare. Prin aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor, pentru diferenţa neacoperită de rambursarea garanţiei vor interveni cheltuielile suplimentare cu provizioanele. Aceste cheltuieli nu au fost bugetate şi reprezintă o presiune suplimentară pentru bănci. Profitul va fi afectat şi, ca atare, impozitele aferente vor fi mai mici.

Reporter: Ce măsuri vor adopta băncile în vederea diminuării acestor efecte?

Cătălin Pârvu: O astfel de lege va genera adoptarea unor măsuri imediate de către bănci.

Vor fi revizuite atât condiţiile în care instituţiile financiare vor acorda creditele ipotecare, precum şi mărimea avansului plătit. Este posibil ca această acţiune să fie analizată şi de stat, care garantează creditele acordate prin Programul Prima Casă (printr-o garanţie oferită de FNGCIMM de 50%). Probabil că tentaţia să apeleze la prevederile legii va fi mare pentru unii dintre cei care şi-au cumpărat locuinţe prin acest program. Ca efect secundar al creşterii aversităţii la risc, va creşte aversitatea la creditele ipotecare.

Reporter: S-a tot spus că iniţiatorii proiectului de lege nu au realizat un studiu de impact. De ce nu au făcut băncile un astfel de studiu?

Cătălin Pârvu: Nu a fost făcut un studiu de impact, acesta trebuind realizat în primul rând pornind de la categoria activului finanţat şi ţinând cond de raportul credit/garanţie (LTV). Banca Naţională a României a venit cu unele cifre, însă este nevoie de o analiză mai granulară, pentru că probabil nu toţi clienţii vor veni să predea casa băncii.

Instituţiile financiare pot face anumite previziuni interne, care depind de structura proprie a portofoliului. Băncile între ele nu schimbă informaţii de natură comercială, pentru că vorbim despre o piaţă concurenţială. Nici ARB nu deţine astfel de date. După cum spuneam, au fost făcute anumite estimări privind impactul acestei legi de către BNR, dar consider că ele ar mai trebui elaborate.

Sunt anumite credite mari, probabil luate în scop speculativ, iar în aceste cazuri impactul va fi semnificativ. Vom asista la pierderi imediate în sistemul bancar.

Reporter: Cât de "neagră" este situaţia?

Cătălin Pârvu: Este greu de spus cât de "neagră" este situaţia, dar este sigur că bufferele de capital ale băncilor vor fi afectate. Deocamdată, solvabilitatea la nivelul sistemului bancar este foarte bună, de peste 18%, dar, anul viitor, vor urma noi teste de stress (AQR), iar aplicarea acestei legi va implica o altă presiune pentru bănci, pe partea de capital.

Băncile vor fi afectate, iar, din păcate, prin aplicarea acestor legi cu caracter retroactiv, presiunea se pune pe costurile transferate la client.

O mare problemă va fi şi scăderea preţului imobilelor. Este un lucru bun pentru cei care dispun de fondurile necesare, dar nevoia de locuinţe este mai mare în rândul tinerilor. Aceştia vor fi primii afectaţi, pentru că nu se vor mai încadra în condiţiile impuse pentru contractarea unui credit.

Chiriile s-ar putea să crească, însă băncile nu vor începe să închirieze, întrucât ele au nevoie de bani şi pentru că trebuie să-i deservească pe clienţii care doresc credite, fiind intermediari financiari.

Dacă ne referim la efectul pe orizontală, băncile vor restricţiona creditarea şi, în acelaşi timp, vor fi afectate industriile conexe sectorului imobiliar, cum ar fi cele ce deservesc amenajarea şi utilarea unei locuinţe.

Reporter: Se întrevede o modificare a structurii sectorului bancar...

Cătălin Pârvu: Este clar că sistemul bancar se află într-o continuă transformare, având în vedere noile reglementări ce apar şi costurile suplimentare pe care acestea le implică. O bancă va trebui să facă acelaşi lucru, indiferent de mărimea ei. Băncile vor fi grevate de anumite costuri pe care s-ar putea să nu şi le mai poată permită în actuala structură.

Reporter: Ce mişcări vor avea loc în piaţă? Consideraţi că vor fi mai multe achiziţii/fuziuni sau că, din contră, investitorii se vor gândi de două ori înainte să intre pe piaţa noastră?

Cătălin Pârvu: În afară de fuziuni şi achiziţii, care da, vor avea loc în perioada care urmează, băncile, mai ales cele mici şi mijlocii, vor fi obligate să-şi crească eficienţa, să se canalizeze pe o nişă. Probabil că vom asista la o specializare a băncilor prin renunţarea la unele produse sau segmente, concentrându-se doar pe un anumit domeniu. Vom avea în piaţă tot mai puţine bănci universale.

În ceea ce priveşte investitorii străini, se va ajunge la o discuţie legată de preţul pe care cumpărătorul este dispus să-l dea, la ce acoperă acel preţ şi la ce obligaţii ulterioare apar. Dacă efectele acestei legi vor influenţa preţul unei tranzacţii în următorii doi ani, s-ar putea ca acţionarul actual să prefere să păstreze banca. Probabil că achiziţiile şi fuziunile se vor face între jucători din piaţă. Nu cred că va fi vorba de falimente, pentru că sunt investitori serioşi în ţara noastră şi consider că, în situaţia în care se impune, acţionarii vor suplimenta capitalul.

Reporter: Sunt afirmaţii din partea băncilor şi a BNR potrivit cărora sunt mulţi cei care au făcut tranzacţii speculative, achiziţionând a doua sau a treia locuinţă, şi care acum vor veni să dea băncii "casa de la mare". De ce ar face o persoană cu venituri bune un astfel de gest?

Cătălin Pârvu: Trebuie să ne gândim în felul următor: Ce randament poate avea un client cu resursele pe care le are acum - să dea în continuare, lunar, banii băncii că să-şi ramburseze creditul pentru o casă de vacanţă, de exemplu, care nu mai asigură un randament corespunzător de investiţie sau să investească aceste sume în altceva din care să obţină un câştig mai mare? Se va aplica o sintagma folosită de bănci - "stop loss", adică "opreşte pierderea", pentru că acel imobil nu mai acoperă valoarea creditului. Problemele cele mai mari vor fi la terenuri şi la dezvoltările imobiliare.

Reporter: Consideraţi că, în urma aprobării acestei legi, băncile vor fi mai deschise către negocierea cu clienţii, astfel încât să evite preluarea unui număr mare de locuinţe în locul ratelor?

Cătălin Pârvu: Cazurile sociale au fost tratate adecvat de către bănci şi până acum. Propuneri în acest sens s-au făcut de către reprezentanţii ARB în timpul dezbaterii proiectului legisltaiv. Din păcate, acestea nu au fost reţinute în textul final. Dar cazurile sociale trebuie să fie corelate cu faptul că, în cele mai multe situaţii, împrumutaţii locuiesc în acea casă achiziţionată prin credit, iar executarea nu se va putea face imediat.

Cred că fiecare bancă a negociat şi în anii trecuţi, căutând să vină cu soluţii pentru cazurile sociale. Însă băncile nu sunt dispuse să accepte o soluţie aplicată tuturor debitorilor, care să contravină legislaţiei în vigoare. Pierderile trebuie împărţite echitabil între toate părţile (stat, debitor şi creditor), dar trebuie să se ţină cont de deponenţi, ai căror bani au fost plasaţi în credite.

Sistemul bancar înţelege problemele sociale şi este deschis să le discute, dar soluţiile trebuie puse într-un cadru adecvat şi în spirit european. Trebuie să avem grijă să nu se ajungă la infringement.

Reporter: Cu toate acestea, clienţii spun, în continuare, că băncile nu împart riscurile cu ei...

Cătălin Pârvu: Au avut şi băncile greşelile lor în perioada de boom. Au fost aşteptări optimiste de creştere de ambele părţi şi atunci au fost încurajate speculaţiile. Băncile au mers pe creşterea cotei de piaţă pentru că aceasta era strategia în condiţiile în care economia şi salariile creşteau. Cred că sectorul a plătit factura crizei. Probabil că am fi avut un cost al creditului mai redus dacă nu aveam provizioanele. Prin rezolvarea a câtorva zeci-sute de cazuri ar putea fi afectate alte sute de mii de persoane.

Este adevărat că băncile trebuie să se implice mai mult şi să transmită clienţilor că sunt interesate de calitatea serviciilor lor. Sistemul bancar este întotdeauna deschis la discuţii pentru a găsi soluţii acceptabile.

Reporter: Cum procedaţi cu funcţionarii bancari, pentru care clienţii au creat o ură, în ultimii ani?

Cătălin Pârvu: Se fac traininguri în bănci, iar instituţiile financiare care nu vor reuşi să asigure produse şi servicii de calitate clienţilor vor pierde. Evident că există situaţii în care băncile puteau explica mai mult la momentul acordării creditelor, dar este şi o cultură pe care trebuie să o dezvoltăm - respectiv să ne întindem cât ne ţine plapuma.

Reporter: Mulţumesc!