La finalul anului 2008, erau în derulare 158.000 de credite ipotecare, iar în mai 2009, se lansa programul Prima Casă, produs la care, iniţial, statul prelua integral riscul de default.
Creditele la care băncile s-ar confrunta cu riscul de a primi cheile apartamentelor în loc de ratele lunare, după adoptarea legii dării în plată, sunt cele acordate înainte de debutul programului Prima Casă, pentru că respectivele imobile au prins cea mai mare devalorizare post bula din 2006-2008, iar băncile nu aveau atunci acoperirea statului, de care s-au bucurat după lansarea programului Prima Casă. Cei care s-au împrumutat după demararea programului au preţul de piaţă al proprietăţilor apropiat de valoarea creditului şi nu sunt o sursă de teamă pentru bănci, mai ales că există şi garanţia FNGCIMM.
Una peste alta, sunt aproximativ 200.000 de debitori potenţial amatori de plasarea cheilor la bancă, în nici un caz 800.000.
Vor proceda însă majoritatea aşa? Greu de crezut, mai ales că au plătit deja 7-8 ani din împrumuturilor lor pe 20-30 de ani, s-au ataşat emoţional de locuinţă etc. Sigur, o parte vor fi tentaţi să joace la cacealma, să notifice băncile şi apoi să renegocieze clauzele din contracte şi costuri mai mici. Dar este asta un lucru rău?
Să observăm la ce niveluri reduse se află Euribor, acum, şi ce marje sănătoase păstrează băncile care au dat împrumuturile înainte de Prima Casă (unele au derulat între timp programe de reducere a marjelor spre 3-4%, precum BCR recent, dar şi în acest caz ar mai fi loc de scădere, poate spre Euribor plus 1-2%).
"De lege vor profită speculatorii imobiliari", se aud şi alte lamentaţii. Păi, speculatorii au cam fost executaţi de bănci sau se află în plină procedură de executare... Ce speculator îşi menţine investiţia 8 ani în loc să marcheze repede paguba şi să scape de bancă? Cei mai mulţi au ieşit din piaţă ajutaţi de programul Prima Casă cu ceva ani în urmă, iar cei care n-au apucat s-au lăsat executaţi de bănci...
"Legea distruge piaţa imobiliară", anunţă panicoşii din strada Doamnei (sediul BNR). O fi adevărat? Poate doar dacă scăderea preţurilor ar îngropa piaţa, dar eu cred că va fi exact contrariul, scăderea preţului imobilelor, în situaţia în care băncile vor pretinde avansuri mai mari şi vor oferi sume mai mici solicitanţilor de credite, va impulsiona piaţa imobiliară. Numărul tranzacţiilor cu cash va creşte spectaculos (se scot banii de la saltea pentru "casa copiilor"), iar cei care oscilau la ideea de a deveni debitori pe viaţă vor fi mai tentaţi să ia credite ipotecare de valori mai mici şi cu scadenţe mai scurte.
Motivele de îngrijorare ale BNR sunt deci false, simple gogoriţe aruncate pe piaţă, pentru cei care nu înţeleg mecanismele de formare a preţului imobiliarelor şi nu au habar câte credite prezintă cu adevărat riscul de a nu mai fi plătite.
În plus, cum de nu a dat nicio bancă faliment în 2009-2010, când contracţia bruscă a economiei a adus falimente cu duiumul în zona de business, dar vor da tocmai acum, când sectorul este consolidat şi proaspăt coafat, cum ne tot asigură onor BNR?
Evident, corecţii la bursă pe preţul unor acţiuni bancare am putea vedea pe termen mediu şi lung, mai ales la Banca Transilvania, ce a avut o ascensiune atât de spectaculoasă la bursă în ultimul an, încât unii dintre acţionarii săi mai mari au început deja să-şi marcheze profiturile, banca preluând, la un moment, portofoliul de credite Volksbank.
Distrugerea pieţei imobiliare şi falimentul a 1-3 bănci sunt gogoriţele aruncate pe piaţă de Banca Centrală.
1. Analiza la obiect
(mesaj trimis de Bigdan în data de 27.11.2015, 11:02)
Felicitări pentru analiza obiectiva.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Radu în data de 27.11.2015, 11:19)
Sigur, nu cred nici eu exagerarea ca exista 800.000 de potentiali rambursatori de chei si probabil ca nici 200.000.
Sa joace cineva "la cacialma" cu bancile este totusi un lucru rau atat timp cat regulile jocului au fost stabilite de catre o legislatie existenta la un moment dat si de un contract semnat si inteles si de banca si de cei care au luat creditele.
Spuneti o prostie ca solicitarea unor avansuri mai mari si unor dobanzi mai mari va impulsiona piata. Cu scuzele de rigoare, de la ce facultate ati achizitionat diploma?
Sau va ganditi doar la cumparatorii imobilelor si la faptul ca scaderea preturilor lor va impulsiona piata? Nu credeti ca pentru ca imobilele sa fie cumparate ele trebuie sa fie si vandute de cineva? Credeti ca vanzatorii lor vor fi dornici sa le vanda rapid la preturi mai reduse?
V-ati nascut ieri si nu ati observat cum a evoluat piata imobiliara dupa ce preturile s-au redus destul de mult in ultimii 8 ani? Desi preturile erau mai mici, piata a fost blocata o lunga perioada si abia se faceau cateva tranzactii sporadice.
O alta prostie, si mai mare, pe care o spuneti este aceea ca numarul tranzactiilor imobiliare cu cash va creste spectaculos.
Pretul imobilelor a tot crescut usor in ultimii doi ani, ceva mai brusc in primavara anului curent. Credeti ca cei care au avut bani cash nu s-ar fi grabit deja sa cumpere, eventual sa imprumute doar o suma mai mica, pentru ca pretul imobilelor sa nu creasca si mai mult? Credeti ca desi ar fi avut bani, ar fi asteptat sa creasca preturile foarte mult, sa ajunga eventual la o alta bula si apoi sa astepte sa se sparga si acea bula si abia apoi sa cumpere? Sau credeti ca s-ar fi asteptat ca parlamentul sa voteze o lege neconstitutionala care sa aiba efecte retroactive si de aceea nu au cumparat?
In ultimul an in Cluj-Napoca in jur de 87% dinte imobile s-au cumparat cu bani cash, deci doar cam 13% cu imprumuturi. Chiar daca ati avea dreptate si s-ar cumpara si mai multe imobile cu cash, diferenta ar fi foarte mica, nu spectaculoasa. Cate s-ar putea cumpara cu cash in viitor? 91% in loc de 87%? Ar fi o crestere spectaculoasa?
Doar ca nu va fi nicio crestere din motivele aratate mai sus.
Ce am scris mai sus a fost pro-banci, banci care mie nu imi plac deloc fiindca eu personal am un interes potrivnic intereselor lor, insa asta nu inseamna totusi ca ce spun cei de la BNR nu este adevarat.
Asadar, in concluzie, din punct de vedere legal, bancile au dreptate. Doar ca exista lucruri mai importante decat legile.
Ati vazut ca prin contracte se specifica ca partile nu sunt obligate sa respecte contractele in caz de forta majora, adica de calamitati, razboaie etc, fiindca acestea sunt mai importante si mai puternice decat legile.
Ei bine, in ultimii ani si in Romania si in alte tari exista razboaie care nu tin cont de legi, care incearca sa impuna legile prin forta.
Un astfel de razboi este cel intre banci si cei care au luat imprumuturi de la banci.
Pe de o parte bancile nu se supun conducerii democratice a tarii, ci fac lobby, dau spagi politicienilor, forteaza nota amenintand ca vor da oameni afara iar statul va trebui sa le plateasca ajutoare de somaj, ameninta ca isi vor repatria capitalurile, nu respecta cu draga inima restrictiile impuse de BNR si se lupta pentru ca ele sa fie anulate, si multe altele.
Din acest motiv politicienii, asa corupti cum ii stim, modifica legile daca le pica si lor ceva.
Pe de alta parte, cei care se imprumuta nici ei nu duc o lupta cinstita, in mod democratic, adica votand politicienii care sa ii reprezinte si care sa voteze apoi legile in spirit democratic. Ci ei se organizeaza in grupuri care sa faca lobby, duc si ei campanii in presa si pe bloguri, fac si ei manifestatii de protest care sa incerce sa forteze politicienii sa voteze legile care sa ii favorizeze pe ei, promoveaza cazuri extreme, de sinucid sau de alte situatii extreme care sa incerce sa impresioneze politicienii sa voteze legi chiar daca nici acele legi nu respecta constitutia la fel cum nici ceea ce fac bancile nu respecta constitutia.
Ei bine, acesta nu este un razboi civil cu arme de foc, dar este totusi un razboi care nu poate fi solutionat intr-un mod satisfacator cu ajutorul prevederilor legale existente.
Asa ca este normal ca aceste prevederi legale sa fie modificate pentru a echilibra situatia fara a se ajunge la razboaie care sa implice si aruncarea de coktailuri Molotov in geamurile bancilor.
Problema este ca noi romanii facem ca de obicei, sarim de la o extrema la alta, si in loc sa cautam echilibrul, vrem sa aiba si contrapartea de pierdut la fel de mult cat am avut noi anterior in loc sa iertam (desi ne consideram crestini). In loc sa vrem un echilibru, o situatie care ar fi fost normal sa existe de la bun inceput vrem ca acum bancile sa aiba de pierdut, ba chiar am vazut si opinii ale unora ca ar fi bine ca bancile sa dea faliment.
Dupa saritura la o extrema la ce ne putem astepta decat revansa celeilalte parti si saritura la o alta extrema in viitor?
Este drept ca in astfel de cazuri extreme au de castigat unii, cum ar fi avocatii, notarii, politicienii etc, dar lipsa unui echilibru este in final daunatoare noua tuturor, inclusiv bancilor.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.11.2015, 12:26)
Ma acesta ... iti spun doar atat ... bancile au schimbat regula in timpul jocului de mai multe ori!!! ... vezi celebra adresa abuziva a lui cerbulescu in 2010 in care toate bancile au majorat abuziv marjele fixe ... interventiile bancilor pt modificarea legislatiei protectiei consumatorului sau intrarea in vigoare a unor prevederi ale noului Cod Civil ... ghici in favoarea cui? ... a clientilor? ... nu ... doar in favoarea bancilor ... atunci despre ce vorbim? ... doar fabulatii penibile ... doar cu scopul mentinerii IRESPONSABILITATII BANCILOR ... in defavoarea clientilor desigur
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.11.2015, 16:10)
Inca o postare mincinoasa de bancher.....oricum nu cred ca te cheama Radu.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Alina C în data de 27.11.2015, 16:38)
Ca sa concluzionez pomelnicul. Dvs nu tineti nici cu clientii, nici cu bancile, dar sunteti impotriva. Interesanta abordare, dar de nici un folos!
3. fără titlu
(mesaj trimis de Multumesc! în data de 27.11.2015, 16:11)
Multumim pentru acest articol care spune adevarul despre mafia bancara!