LEGEA FALIMENTULUI PERSONAL: Executarea datoriilor - o afacere privată

Planul de rambursare a datoriilor ar putea fi propus şi executat în afara instanţelor judecătoreşti, potrivit proiectului Legii insolvenţei persoanelor fizice iniţiat de deputatul PSD Ana Birchall.

Domnia sa a precizat: "Deşi eu, ca avocat, ştiu că pentru acurateţe juridică legea insolvenţei persoanelor fizice este bine să se desfăşoare sub controlul instanţelor de judecată, la solicitarea MJ şi CSM, motivată de o supraîncarcare a instanţelor, şi pentru că nu am vrut ca un debitor să solicite deschiderea procedurii şi să aştepte 1 an până la primul termen, eu am introdus procedura mixtă, care ii permite debitorului să propună şi să execute planul de rambursare a datoriilor în afara instanţelor de judecată şi numai contestaţiile să fie soluţionate, în termene precis reglementate (de maxim 7 zile) de către instanţele de judecată.

Astfel, instanţele nu se vor supraîncărca, iar debitorul persoană fizică poate să beneficieze în timp real de ajutorul de care are nevoie să se poată redresa financiar".

Ana Birchall se aşteaptă ca, pe parcursul acestei săptămâni, deputaţii, reprezentanţii tuturor părtilor interesate - CSM, MJ, ARB, BNR, ANPC -, executorii judecatoreşti etc. să vină cu propuneri concrete pe marginea acestui proiect de lege, astfel încât, în cel mai scurt timp, să fie trimis la vot, cu Raport favorabil de adoptare, Plenului Camerei Deputatilor.

"Am avut o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Direcţiilor Generale (DG) de Justiţie, Afaceri Economice şi Financiare din Comisia Europeană, cu membrii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene în România, care au apreciat proiectul meu de lege ca fiind unul echilibrat şi necesar şi au susţinut adoptarea acestuia", a spus, ieri, domnia sa.

În forma actuală, iniţiativa legislativă prevede, printre altele, acordarea preferinţei planului de rambursare şi nu lichidării bunurilor sau a executărilor silite (practic, debitorul poate propune un plan de rambursare care să se întindă pe cinci ani (cu posibilitatea de prelungire cu încă 1 an) şi să nu fie pus în faţa executărilor silite sau a lichidării bunurilor.

De asemenea, procedura vizează suspendarea tuturor procedurilor judiciare, stoparea acumulării de dobânzi sau penalităţi după momentul iniţierii procedurii de insolvenţă, executarea silită fiind reglementată ca o măsură ce se aplică numai ca ultimă soluţie.

Adoptat de Senat din decembrie 2014, proiectul a primit punct de vedere favorabil din partea Guvernului, fiind singurul proiect de lege care priveşte insolventa persoanelor fizice cu aviz favorabil de la Executiv. În prezent, se află la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor.

Premierul Victor Ponta a spus, ieri, că deputatul Ana Birchall a primit mandat din partea BPN a PSD pentru finalizarea proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, despre care a spus că este, acum, un proiect "consolidat", discutat cu FMI şi BNR.

"În dezbaterea Camerei, doamna deputat Ana Birchall are din partea noastră mandat pentru finalizarea proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice. E un proiect acum consolidat, discutat şi cu instituţiile internaţionale, şi cu BNR, şi care, din punctul nostru de vedere va duce la protecţia persoanelor fizice în cazul unor noi crize pe piaţa financiar-bancară", a spus Ponta după BPN al PSD.

Proiectul de lege care vizează insolvenţa persoanelor fizice se află în atenţia permanentă a deputaţilor, potrivit lui Liviu Ciucă, preşedintele Comisiei juridice, care ne-a spus că această iniţiativă legislativă se află pe ordinea de zi a fiecărei şedinţe.

Deputatul PC-PLR estimează că proiectul Legii falimentului personal va fi dezbătut în această săptămână, parlamentarii aşteptând unele amendamente din partea iniţiatorului (Ana Birchall) şi ale Ministerului de Justiţie.

Ana Birchall şi-a exprimat speranţa că proiectul său de lege va fi trimis către votul final până la jumătatea lunii aprilie.

Domnia sa ne-a declarat că, printre prevederile acestei iniţiative, se numără cea care vizează faptul că planul de rambursare a datoriei se va întinde pe cinci ani.

Parlamentarii intenţionează să voteze o astfel de lege ca să vină în sprijinul împrumutaţilor în franci elveţieni (CHF).

Ideea insolvenţei persoanelor fizice a apărut în urmă cu circa şase ani, când a fost depus în Parlament un prim proiect legislativ pe această temă.

În prezent, patru astfel de iniţiative se află blocate în diverse stadii la Senat sau la Camera Deputaţilor.

Părerile specialiştilor faţă de o astfel de lege sunt împărţite, majoritatea experţilor, asemeni oficialilor FMI, considerând că avem nevoie de o reglementare în domeniu, dar că aceasta trebuie să aibă la bază un studiu de impact.

Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), consideră că o lege a insolvenţei persoanelor fizice nu rezolvă problema riscului valutar. Domnia sa susţine că, în mod cert, avem nevoie de o astfel de reglementare, dar că legea persoanelor fizice trebuie să fie "bine făcută".

Specialistul estimează că o lege de acest gen ar aduce în instanţe câteva sute de mii de dosare, nu milioane, aşa cum se vehiculează.

Cu toate acestea, Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, opinează că adoptarea proiectului legislativ care prevede falimentul personal ar avea un impact major asupra structurilor din justiţie, fiind necesară suplimentarea numărului de magistraţi, a personalului auxiliar şi a spaţiilor logistice aferente.

În timp ce atât conducerea Băncii Naţionale a României, cât şi reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor susţin existenţa unei astfel de legi, subliniind, însă, că trebuie aplicată cu atenţie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor spune că Legea falimentului personal reprezintă o prioritate, având în vedere condiţiile economice în care se află consumatorii.

Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, aduce în discuţie şi punctele slabe ale procedurii, menţionând că un proiect de acest gen nu oferă posibilitatea persoanei fizice să revină, după faliment, la standardul de viaţă obişnuit.

Domnia sa ne-a declarat, recent: "Cetăţenii trebuie să fie avertizaţi cu privire la faptul că insolvenţa este cea mai drastică măsură: odată intrată persoana fizică în faliment, greu mai poate reveni la o viaţă normală. Iată câteva argumente: insolvenţa reprezintă un veritabil cazier, un stigmat pe care persoana fizică îl va suporta o perioadă lungă, dacă nu o viaţă întreagă (...); insolvenţa reprezintă pentru persoana fizică şi un stigmat social, pentru vecini, prieteni, cei apropiaţi: o sursă de neîncredere, de respingere socială, în lipsa unor mecanisme adecvate asociate, care să prevină astfel de situaţii; (...) insolvenţa persoanei fizice nu priveşte doar imposibilitatea de a plăti ratele la bănci, ci poate cuprinde o sferă mult mai largă de persoane fizice, spre exemplu cele care nu-şi pot plăti impozitele şi celelalte taxe datorate bugetului local, întreţinerea pentru cheltuieli de bloc (personale şi comune), în relaţiile de consumator cu un contractor (achiziţionarea unui frigider şi televizor, spre exemplu); persoana fizică aflată în insolvenţă este o veritabilă persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Averea întreagă îi va fi gestionată de o altă persoană: nu va putea să-şi achiziţioneze, spre exemplu, bunuri personale de o anumită valoare, inclusiv veniturile alocate familiei (copiilor, spre exemplu) vor fi filtrate de o persoană străină de familie, vacanţele/excursiile în ţară sau în afara ţării nu vor putea fi făcute fără o justificare faţă de această persoană ce-i va gestiona bunurile".

Domnia sa ne-a mai spus că, dacă sunt gândite acele măsuri asociate, cum ar fi, printre altele, o procedură prealabilă, legea ar fi un câştig.