Legea pensiilor, promulgată de preşedinte

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, legea sistemului public de pensii. Actul normativ a ajuns la preşedintele ţării după ce Camera Deputaţilor a adoptat legea, în 26 iunie, în calitate de for decizional. Legea pensiilor se afla în Parlament în procedură de reexamninare, ca urmare a deciziei de neconstituţionalitate a CCR. Cu o săptămână înainte adoptării acesteia de către deputaţi, Senatul a respins, în plen, proiectul privind sistemul public de pensii.

Legea a fost adoptată, iniţial, de Parlament la data de 19 decembrie 2018, iar la data de 21 decembrie 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate a Legii. Astfel, în urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr.138 din 13 martie 2019, a constatat că prevederile art.25 alin.(1) şi art.63 lit.a) şi b) sunt neconstituţionale.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, ieri, după ce preşedintele Iohannis a promulgat legea, că vor fi demarate procedurile pentru achiziţia programului informatic necesar recalculării celor aproape 5 milioane de pensii. Legea prevede majorarea etapizată a pensiilor, până în 2021.

Budăi a spus că, în paralel, va fi făcută o analiză pentru a vedea ce personal poate fi detaşat din alte instituţii pentru a fi angrenat în procesul de recalculare a pensiilor.

Ministrul Muncii a acuzat din nou opoziţia, care a contestat la Curtea Constituţională noua lege a pensiilor, susţinând că în caz contrar actul normativ ar fi fost publicat de mult timp în Monitorul Oficial. Marius Budăi a spus: "Contestaţia doar ne-a întârziat şi a redus perioada de recalculare a celor aproape 5 milioane de pensii din România. Acum, că legea a fost promulgată, vom demara procedurile pentru achiziţia programului informatic necesar recalculării şi, în paralel, vom face o analiză pentru a vedea ce personal poate fi detaşat din alte instituţii pentru efectuarea recalculărilor şi dacă şi câţi oameni trebuie angajaţi. Evident că datele problemei s-au schimbat din cauza acestei întârzieri cauzate de opoziţie".

Actul normativ prevede o creştere a punctului de pensie care va intra în vigoare treptat, începând din 1 septembrie 2019 şi până în 2022.

Astfel, valorile prevăzute pentru punctul de pensie sunt:

- la data de 1 septembrie 2019 - 1.265 lei;

- la data de 1 septembrie 2020 - 1.775 lei;

- la data de 1 septembrie 2021 - 1.875 lei.

La data intrării în vigoare a legii, valoarea punctului de referinţă este de 75 de lei.

Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului mediu brut realizat, potrivit proiectului.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

Actul normativ prevede patru categorii de pensii: de limită de vârstă, anticipată, de invaliditate şi cea de urmaş.

De asemenea, potrivit noii legi a pensiilor, se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.

Alte prevederi ale legii pensiilor:

- Introducerea masteratului şi doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, pentru fiecare an de perioadă asimilată urmând a se acorda câte 0,25 de puncte.

- Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

- Pensia de urmaş se menţine şi apare o nouă prestaţie - ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare, care cuprinde şi perioadele asimilate, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Fostul ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu a afirmat că legea pensiilor va avea în 2019 un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei, în 2020 de 24,8 miliarde, în 2021 de 51 de miliarde, iar în 2022 de 81 de miliarde de lei.

Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au avertizat că majorările de pensii ar putea deveni nesustenabile.