Legile "anti-cămătărie" au trecut de Senat

Cele patru legi împotriva abuzurilor băncilor, IFN-u-ri-lor şi recuperatorilor au trecut, ieri, de plenul Senatului, urmând să fie dezbătute în Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Senatorul Daniel Cătălin Zamfir, iniţiatorul proiectelor de lege, ne-a spus, săptămâna trecută, după ce proiectele sale au primit aviz pozitiv în comisiile de specialitate, că reprezentanţii băncilor nu au fost de acord cu propunerile din textele de lege: "Bancherii nu şi-au schimbat discursul - în continuare spun că, dacă aceste legi vor fi aprobate, atunci vor scădea profiturile şi creditarea. Nu susţin proiectele, dar nici nu vin cu alte soluţii, doar spun că este o lovitură concertată - nimic nou, totul din acelaşi registru".

Amintim că senatorul Zamfir şi avocatul Gheorghe Piperea au pregătit un nou pachet de patru legi în domeniul bancar. Aceste proiecte legislative au mai fost depuse de două ori în Parlament, sub alte forme, ultima dată în mai anul curent, unite într-un singur proiect de lege, după ce acestea fuseseră declarate neconstituţionale. Proiectele "anti-cămătărie" au fost depuse, în 23 septembrie, pentru a treia oară, la Parlament.

Daniel Zamfir ne-a spus că, după depunerea iniţiativei din mai, Consiliul Legislativ a menţionat că doar în 14 sau 16 ţări există plafonarea dobânzilor. În acest context, senatorul a decis să spargă textul de lege în patru proiecte diferite, pentru ca, în cazul unei respingeri pe speţa dobânzilor, să nu fie afectate toate cele patru legi.

Pachetul de legi de protecţie a consumatorilor împotriva abuzurilor cuprinde:

1. Legea de protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive;

2. Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive;

3. Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe;

4. Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Despre noul conţinut al celor patru iniţiative legislative, ne-a vorbit, recent, avocatul Gheorghe Piperea, explicând: "Primul dintre acestea vizează plafonarea dobânzilor la credite. Am eliminat formula «dobânzi cămătăreşti» pentru că se pare că cei din Consiliul Legislativ au spus că termentul de «cămătăresc» este peiorativ şi atunci i-am spus dobândă excesivă.

Proiectul prevede, în principiu, că pentru creditele imobiliare nu poţi lua un credit care să aibă o dobândă mai mare cu mai mult de 3% decât dobânda de refinanţare a BNR. La creditele de consum, adică cele luate pe maxim 5 ani şi care au o valoare de cel mult 20.000 de euro, am pus o limită de 18% a dobânzii, care este maximul de dobândă pe care îl practică fiscul cu contribuabilii. Pentru microcredite, adică împrumuturile luate pe cel mult 90 de zile şi cu o valoare de maxim 3.000 de lei, am pus limitarea la dublul sumei împrumutate".

Împrumutaţii în CHF opinează: "Aici vorbim despre o limitare a dobânzii anuale efective (DAE).

DAE include toate costurile creditului (dobândă, comisioane etc).

Spre exemplu, dacă ai luat un credit de 10.000 de lei de la un IFN, nu poţi plăti (niciodată) mai mult de 20.000 lei. Cum este în prezent? În mod curent, IFN-urile acordă credite de 10.000 lei, iar suma plătită de împrumutat la final depăşeşte chiar şi 50-60.000 lei. Cu alte cuvinte, vor dis-părea dobânzile ameţitoare de mii la % pe care le-am tot văzut prin presă".

Înainte ca acest proiect să fie votat, ieri, de senatori, cu 50 de voturi pentru, 15 împotrivă şi 7 abţineri, Daniel Zamfir a menţionat: "Să nu plângă cineva că, din cauza acestei legi, băncile că nu vor mai face profit, pentru că este jurisprudenţă europeană care prevede plafoane la dobânzi".

Cea de-a doua iniţiativă legislativă priveşte executarea silită. În acest caz, Gheorghe Piperea ne-a menţionat: "Am eliminat toate dispoziţiile legale ce permiteau creditorilor executarea silită a consumatorului direct în baza contractului de credit, facturii la utilităţi, biletului la ordin etc. Am eliminat aplicabilitatea în cazul consumatorului şi, cel mai important lucru, am introdus dispoziţii clare de protecţie a locuinţei familiale. Nu execuţi locuinţa familială decât dacă este ultima soluţie şi oricum nu evacuezi debitorii din casă timp de un an de zile, până când aceştia nu obţin o altă casă".

Consumatorii estimează că acesta este unul dintre proiectele de lege absolut esenţiale, precizând: "Anterior executării silite trebuie să existe o soluţie de adaptare a contractului de credit. În caz de executare silită, locuinţa familială a debitorului aflat în procedura de executare silită va beneficia de o protecţie sporită. Cu alte cuvinte, dacă stai cu familia într-un apartament şi urmează să fii evacuat, nu va mai fi aşa de uşor pentru bancă şi/sau executor să te dea afară. Se schimbă procedura executării silite, în general. Cu alte cuvinte, debitorul va putea să conteste foarte uşor clauzele abuzive sau alte nereguli în legătură cu executarea silită pornită de bancă sau recuperator. În acelaşi timp, scad costurile de contestare pentru împrumutat. Astăzi, debitorul achită, în medie, mii de lei doar pentru a contesta/suspenda executarea. Dacă noua lege va trece de Parlament, atunci sumele vor fi mult diminuate. Este o chestiune de normalitate, prezentă în toată Europa".

Iniţiativa care face referire la executarea silită a fost adoptată cu 55 de voturi pentru, 1 împotrivă şi 9 abţineri.

A treia iniţiativă pregătită de cei doi în domeniul bancar este cea care face referire la retractul litigios şi se numeşte Legea privind protecţia consumatorilor împotriva cesiunilor de creanţă cu caracter speculativ. "În primul rând că această reglementare nu funcţionează decât pe colectorii de creanţe neautorizaţi şi pe colectorii de creanţe care fac cesiuni de creanţă cu titlu speculativ", ne-a specificat domnul Piperea. Conform avocatului, res-tul cesiunilor de creanţe sunt permise în continuare, cu condiţia ca entităţile colectoare să fie autorizate şi cesiunea să nu fie o speculaţie. Cel mai important aspect al acestei legi este că debitorul se poate elibera de datorie plătind colectorului exact cât a dat acesta din urmă pe creanţă, ne-a mai explicat avocatul Piperea.

Clienţii cu credite în franci elveţieni (CHF) au scris, recent, pe pagina lor de Facebook: "Ştiti cazul cu cesiunile de la Bancpost, OTP şi Credit Europe când băncile au transferat în străinătate credite chiar şi performante (adică fără întârzieri)? Legea aceasta va interzice astfel de transferuri de credite.

Ce se întâmplă dacă banca transferă respectivul credit? Respectivul trans-fer de credit este considerat speculativ. Iar împrumutatul scapă de datorie după ce plăteşte un preţ. Care este preţul plătit de debitor? Cel cu care banca a vândut mai departe creditul. Daca banca vinde pe 5 lei respectivul credit, nu contează că datoria este de 500 de lei, împrumutatul va plăti doar 5 lei pentru a scăpa de datorie. Acelaşi lucru s-ar întâmpla şi în situaţia creditelor ajunse la recuperatorii de creanţe. Legea, în forma actuală, arată că aceas-ta s-ar aplica şi creditelor în derulare, adică inclusiv celor în franci elveţieni".

Despre legea adoptată cu 54 de voturi pentru, 12 împotriva şi 8 abţineri, Daniel Zamfir a spus: "În acest caz, nu facem altceva decât să reintroducem retractul litigios".

Ultimul text de lege din pachetul de patru iniţiative priveşte protecţia împotriva riscului valutar şi vorbeşte, printre altele, despre revizuirea contractului şi îngheţarea efectelor câtă vreme se cere creditorului revizuirea contractului. Orice depăşire cu maxim 20% a cursului istoric determină obligaţia de avertizare la conversie la cursul istoric. Dacă banca nu face acest lucru, atunci se merge în instanţă pentru a obţine conversia la cursul istoric, potrivit lui Gheorghe Piperea, care ne-a mai spus: "Am introdus prevederea potrivit căreia, la o conversie la curs istoric, să se aplice acel cost care este cel mai convenabil pentru consumator şi, de principiu, ar trebui să fie costul de astăzi, iar dacă este cel din 2007, atunci va fi aplicat acela".

Debitorii exemplifică: "Consumatorul solicită băncii conversia creditului la cursul de la acordare + 20%. Dacă banca nu acţionează voluntar în termen de 45 de zile, atunci împrumutatul se adresează instanţei de judecată pentru adaptarea contractului. Ratele se suspendă între momentul depunerii solicitării de conversie şi pronunţarea hotărârii definitive de adaptare.

Legea, evident, s-ar aplica şi creditelor în derulare, inclusiv creditelor în franci elveţieni".

Iniţiativa a trecut de senatori cu 56 de voturi pentru, 13 împotrivă şi 9 abţineri.

Daniel Cătălin Zamfir a declarat: "Legea face dreptate celor care şi-au luat credite în CHF şi au suportat singuri criza din 2008. Propunerea îndreaptă lucrurile în această speţă. Nu este vorba de vreo invenţie proprie, ci de o iniţiativă legislativă în spiritul directivei europene care spune că atunci când există un dezechilibru valutar se poate solicita o conversie în moneda naţională, în condiţiile în care cursul valutar a depăşit cu 20% nivelul celui de la data acordării creditului.

În opinia liberalului Daniel Fenechiu, această propunere legislativă face parte din "categoria populismului deşănţat şi niciodată PNL nu va fi de acord cu aşa ceva".

În acelaşi timp, Istvan Lorant Antal, de la UDMR, spune că iniţiativa este extrem de binevenită: "Este adevărat că într-o economie sănătoasă e nevoie de bănci, de banii băncilor şi e nevoie ca băncile să finanţeze economia. Băncile funcţionează într-un cadrul legislativ dat şi nu sunt non-profit. Legea nu este perfectă, dar mai avem o şansă la Camera Deputaţilor să contribuim cu îmbunătăţiri".

La rândul său, social democratul Şerban Nicolae spune că sistemul bancar privat "şi-a făcut loc pe piaţa româ-nească şi statul are cea mai mică pondere în această piaţă". Propunerea lui Zamfir vine să aducă un echilibru în această piaţă, este de părere domnia sa.

În 13 martie, cele trei legi promovate iniţial de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir împotriva cămătăriei au fost declarate neconstituţionale. La acea dată, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis cu unanimitate de voturi sesizările de neconstituţionalitate formulate de opoziţie asupra legilor care privesc plafonarea dobânzii, retractul litigios şi darea în plată în contractele de leasing.

Acest pachet de legi fusese votat de plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional, la finalul anului trecut. Înainte ca textele de lege să meargă spre promulgare la preşedintele ţării, acestea au fost trimise către CCR.