Modificarea legislaţiei penale a constituit unul dintre subiectele importante ale şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD, care a avut loc ieri. În urma discuţiilor la care a participat şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader s-a conturat o soluţie clară, menită să îi liniştească pe liderii social-democraţi cu privire la viitoarele coduri din legislaţia penală. Astfel, membrii CEx au stabilit, în unanimitate, că anumite texte din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală vor fi modificate prin ordonanţă de urgenţă.
La sfârşitul şedinţei CEx, premierul Viorica Dăncilă a declarat că o astfel de ordonanţă de urgenţă este necesară deoarece dezbaterea legilor în Parlament durează prea mult şi că viitorul act normativ al Guvernului se va referi doar la articolele care au fost declarate constituţionale de către Curtea Constituţională a României.
Viorica Dăncilă a spus: "S-a stabilit în unanimitate ca doar articolele declarate constituţionale să facă obiectul unei ordonanţe de urgenţă, iar cele neconsituţionale vor merge spre dezbatere şi adoptare în Parlament. Atât timp cât Curtea Constituţională a spus că unele articole sunt conforme cu Constituţia, această decizie trebuie respectată şi articolele respective trebuie să intre în vigoare cât mai repede".
Decizia social-democraţilor a iscat un nou val de nemulţumire în rândul opoziţiei parlamentare, care consideră că o astfel de ordonanţă de urgenţă nu este constituţională.
Deputatul liberal Ioan Cupşa a declarat pentru Ziarul BURSA: "Este o bătaie de joc la adresa Palamentului şi a parlamentarisumului. Noi avem la comisii proiectele privind modificarea codului penal şi codului de procedură penală. În privinţa procedurii penale, dacă se dorea de către majoritatea parlamentară legea putea fi adoptată, cel mai târziu, în şedinţa de plen de săptămâna viitoare. Practic, puterea executivă îşi bate joc de puterea legislativă. O ordonanţă de urgenţă, fie şi pentru aplicarea unor articole constituţionale, trebuie să implice o urgenţă, o stare de necesitate, iar aprobarea ei se face prin delegare legislativă, atât timp cât legile respective se află în Parlament. O astfel de OUG , aşa cum doresc cei de la PSD, nu va trece de controlul Curţii Constituţionale".
Deputaţii opoziţiei consideră că Guvernul nu se va limita doar la articolele constituţionale din modificarea legislaţiei penale şi va modifica şi alte articole, aşa cum a făcut-o prin intermediul OUG 90/2018 şi OUG 92/2018.
Ioan Cupşa ne-a mai spus: "Este un abuz ceea ce doreşte să facă puterea politică. Se bazează pe OUG pentru că au o slugă la Avocatul Poporului şi nu vom putea să atacăm astfel la Curtea Constituţională acest act normativ. Sunt convins că în viitoarea OUG vor fi modificate şi unele dintre articolele care se regăsesc în iniţiativa legislativă existentă acum în Parlament".
Vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Arpad Marton (UDMR) este şi el nemulţumit de o astfel de iniţiativă legislativă din partea Guvernului. Domnia sa a menţionat pentru Ziarul Bursa că UDMR are reticenţe privind o ordonanţă de urgenţă pe legislaţia penală.
Deputatul Arpad Marton ne-a declarat: "Noi nu susţinem ordonanţele de urgenţă pe domenii atât de importante şi sensibile. Chiar dacă viitorul act normativ guvernamental va respecta decizia CCR şi se va referi strict la articolele constituţionale, noi avem reticenţe, deoarece considerăm că era datoria ministrului Justiţiei să îşi asume în Parlament, la comisii, toate modificările legislative, pentru a nu ne trezi cu acte de genul ordonanţelor din această toamnă care au modificat legile justiţiei şi procedura penală adoptate în Legislativ. Am rezerve mari pentru că am mai păţit o dată acest lucru. Noi nu am susţinut moţiunea de cenzură, dar ne-am trezit cu un cod penal şi un cod de procedură penală cu zeci de articole neconstituţionale şi cu o aplicare de te iau frigurile".
Cu toate acestea, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a ţinut să îi asigure pe membrii opoziţiei parlamentare că modificările ce vor fi adoptate prin OUG se vor referi strict la articolele constituţionale din cele două modificări aprobate de Parlament pentru legislaţia penală.
Tudorel Toader a spus: "S-a discutat, s-a hotărât ca Ministerul Justiţiei să analizeze, să examineze în ce măsură poate fi adoptată una sau două ordonanţe de urgenţă pentru transpunerea în legislaţţa penală a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală a soluţiilor legislative care au fost declarate constituţionale. Din moment ce soluţiile au fost validate de către CCR ca fiind în acord cu exigenţele, ele pot intra în fondul activ al legislaţiei penale (...) În funcţie de analiză, soluţiile declarate neconstituţionale trebuie puse în acord cu deciziile CCR de către legiuitor. Asta vom face la Ministerul Justiţiei şi vom vedea în ce măsură le vom transmite într-o ordonanţă adoptată de Guvern. Suntem în ipoteza în care proiectul de lege trenează de multă vreme şi atunci vedem, la nivel de Guvern, dacă stăm pe loc cu partea constituţională şi va veni Parlamentul şi va modifica partea neconstituţională, o va trimite la promulgare, preşedintele stă în termenul pentru promulgare, o va ataca probabil la CCR şi va veni vara."
• Fond de investiţii de 10 miliarde euro
Un alt punct al ordinii de zi a fost înfiinţarea unui fond de investiţii pentru proiectele locale. Pentru a-i linişti pe liderii social-democraţi din teritoriu, Liviu Dragnea a vorbit despre înfiinţarea viitorului fond de investiţii, care va fi capitalizat cu 10 miliarde euro, bani ce vor fi alocaţi pentru investiţii şi lucrările din domeniul infrastructurii. Conform unor surse, şeful PSD le-a spus liderilor din teritoriu că localităţile şi judeţele pe care le conduc vor fi principalii beneficiari ai acestui fond, care este susţinut de Darius Vâlcov şi Eugen Teodorovici.
Referitor la acest fond, la sfârşitul şedinţei CEX, premierul Viorica Dăncilă a precizat: "Fondul de investiţii va fi prins în bugetul pentru anul 2019 şi va fi un fond destinat investiţiilor în infrastructura locală. Vor putea fi finanţate din el maximum două proiecte pentru fiecare localitate, în domeniul infrastructurii: drumuri, alimentare cu apă, canalizare, etc.".
Şeful Guvernului nu a precizat însă din ce surse va fi alimentat acest fond de investiţii, rezumându-se doar să afirme că el va fi constituit şi va fi bazat pe o proiecţie financiară.
În schimb, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că viitorul fond de investiţii va dispune de un buget de 10 miliarde de euro şi, întrebat de unde vor veni banii, a răspuns: "din România".
El a refuzat să dea alte detalii, spunând doar că speră ca în prima şedinţă de guvern să se adopte OUG privind acest fond de investiţii.