LIVE - VIDEO Conferinţa "Digitalizarea României"

Actualizare - Andrei Berechet, Adrem: "Dezideratul de sustenabilitate în energie înseamnă decarbonizarea"

Transformarea digitală este un element "de a fi sau a nu fi", spune Andrei Berechet, Chief Commercial Officer Adrem şi membru al Centrului Român al Energiei (CRE), menţionând că în acest sens s-au făcut paşi substanţiali în România.

Andrei Berechet susţine: "Dezideratul de sustenabilitate în energie înseamnă decarbonizarea. Aceasta presupune accelerarea producerii de energie din surse curate, regenerabile, ceea ce ne conduce imediat la a gestiona o multitudine de surse descentralizate impredictibile sau greu controlabile (vântul, soarele). Asta înseamnă că sistemele energetice clasice nu pot să gestioneze în mod corect o asemenea situaţie, iar singura soluţie este transformarea digitală a proceselor.

(V.R.)

---

Actualizare - Călin Rangu, CIO Council România: "Susţinem conceptul de CIO Office guvernamental"

Susţinem de multă vreme conceptul de CIO Office guvernamental, spune Călin Rangu, co-fondator şi vicepreşedinte al CIO Council România, subliniind: "Din 2013 am lansat acest concept deoarece la nivel internaţional există un model. Din păcate, România a avut un CIO Office care nu a funcţionat corect pentru că, probabil, a fost politizat destul de mult. CIO este o meserie tehnică, iar în momentul în care pui oameni politici în zone tehnice, rezultatele sunt cele care se văd. Avem opinia că această zonă trebuie profesionalizată şi scoasă din zona politică, chiar şi din zona unui minister, pentru ca ea trebuie să fie lângă sponsorul principal, care este, în general, prim-ministrul. O agenţie care ţine de un minister nu se poate ocupa de digitalizarea altor ministere pentru că fiecare are propriile planuri, propriile idei".

(V.R.)

---

Actualizare - Ovidiu Teodorescu, AROBS: "Până nu se investeşte în educaţia angajaţilor publici, digitalizarea nu va merge prea departe"

Până nu se investeşte în educaţia angajaţilor publici, digitalizarea nu va merge prea departe, a spus Ovidiu Teodorescu, Director Optimall by AROBS.

"Avem foarte mulţi angajaţi în mediul public care nu prea ştiu să utilizeze calculatorul, ca să mă exprim elegant (...). Până nu se investeşte la nivelul tuturor agenţiilor, a instituţiilor subordonate, în educaţia angajaţilor publici, nici digitalizarea nu va merge prea departe în teritoriu. Noi avem un produs din zona managementului de resurse umane. În cadrul acestui produs am implementat şi modalitatea de a semna digital documentele în parteneriat cu un furnizor de semnătură digitală. Dar când vine controlul de la ITM (n.r. Inspectoratul Teritorial al Muncii) ce va face? Cum se va descurca? Este instruit să verifice procesul? Are un specialist pe care să-l consulte?", a afirmat reprezentantul AROBS.

Ovidiu Teodorescu a adăugat: "Deocamdată totul se lucreză în baza legii, dar nu ştim dacă cel ce vine să verifice aplicarea legii ştie cum poate să o facă. Până nu se investeşte în educarea digitală a funcţionarilor vom sta în dubiu. Şi, probabil, o anumită soluţie va funcţiona bine într-un judeţ şi în altul nu".

(A.I.)

---

Actualizare - Stere Farmache, FRC: IMM Inovation - un program pentru sprijinirea digitalizării IMM-urilor

ondul Român de Contragarantare (FRC) gestionează în prezent un program adresat IMM-urilor, un program de garanţii în nume şi cont stat, denumit IMM Inovation, prin care se sprijină accesul la finanţare al IMMurilor, spune Stere Farmache, preşedintele directoratului FRC, menţionând că digitalizarea este componenta principală pe care IMM-urile o pot accesa prin acest program.

Stere Farmache afirmă: "Acest program, dincolo de faptul că ţinteşte o zonă prioritară pentru Europa şi pentru România, are componente importante, precum reducerea costului finanţării, şi anume: garanţiile pe care noi le acordăm pentru accesarea de credite de investiţii şi pentru capital de lucru sunt până la 90% din valoarea împrumutului. În plus, IMM-urile beneficiează de un ajutor al statului prin schemele de ajutor de stat aprobate de Comisia Europeană, scheme care, în termeni financiari, se traduc prin dobânda subvenţionată timp de 12 luni, comisioane de garantare, de risc şi de administrare, respectiv speze bancare suportate pe toată durata creditului".

(A.V.)

---

Actualizare - Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City: "În România sunt 1000 de proiecte în zona smart-city, sunt sute de autorităţi locale care încep să facă lucruri clare, concrete.

Problema e că venim pe o nemulţumire, o frustrare de 30 de ani şi nu mai avem răbdare, iar întrebarea este de ce nu este accelerat procesul digitalizării. Mai ales că avem presiunea PNRR, cu un calendar foarte strâns pe care nu ştiu în ce măsură putem să îl respectăm, şi nu neapărat din cauza instituţiilor publice. Dacă va fi un eşec, va fi un eşec al tuturor pentru că nici mediul privat nu stă bine în zona furnizării componentelor tehnice. La MIPE sunt mii de contracte care vor fi finanţate şi vor ieşi la licitaţii în curând, iar mediul privat nu poate acoperi toate aceste proiecte. Vom vedea din toamnă că anumite proiecte nu vor putea fi finalizate rapid pentru că mediul privat din ţara noastră nu o să poată să facă faţă. Dacă noi nu ne facem temele pe plan local, asta nu înseamnă că PNRR nu va fi implementat: vor veni firme de afară care vor face proiectele respective".

---

Actualizare - Liviu Fenoghen, CSALB: "Pentru noi digitalizarea este deosebirea dintre a fi şi a nu fi"

Pentru Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) digitalizarea este deosebirea dintre a fi şi a nu fi, a spus Liviu Vladimir Fenoghen, Directorul Centrului.

Domnia sa a afirmat: "Nu este posibil să concepem activitatea CSALB fară acest factor al digitalizării. CSALB are sediul numai în Bucureşti dar îşi desfăşoară activitatea pentru consumatorii de servicii financiar - bancare din toată ţara. Activitatea centrului este de soluţionare alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţii care sunt autorizaţi, monitorizaţi, supravegheaţi de către Banca Naţională a României, în speţă bănci şi IFN-uri. Orice consumator din România poate să acceseze serviciile CSALB".

Liviu Fenoghen a adăugat: "În prezent avem o aplicaţie ce funcţionează pe site-ul Centrului care poate să fie accesată 24 de ore, şapte zile pe săptămână. Astfel, oricine, de acasă, poate să completeze un formular simplu prin care descrie problema pe care o are în raport cu banca sau cu IFN-ul şi să ceară ajutor, în sensul rezolvării problemei. La ora actuală, această aplicaţie şi adresa de email furnizează 96% din numărul cererilor pe care le primeşte CSALB".

(A.I.)

---

Actualizare - Bogdan Pătru, Mastercard: "Educaţia financiară şi competenţele digitale merg mână în mână"

Educaţia financiară şi competenţele digitale merg mână în mână, a afirmat Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România şi Croaţia

Domnia sa a spus: "Operăm cea mai mare reţea de plăţi la nivel global. La nivelul companiei a fost o preocupare permanentă ca plăţile să fie sigure şi eficiente, iar riscul de fraudă să fie cât mai mic. Apoi, pe măsură ce digitalizarea şi plăţile au evolutat şi preocuparea noastră pentru securitatea cibernetică a evoluat şi s-a dezvoltat în nişte direcţii pe care nu le-am intuit de la început. La Waterloo, în Belgia, există Mastercard Cybersecurity Resilience Center, care este un hub central la nivel mondial, ce are rolul de a aduce întreaga noastră experienţă şi expertiză către autorităţile de reglementare, autorităţile de control sau autorităţile judiciare din Europa. Pe de altă parte, facilitează şi interacţiunea cu mediul privat".

Bogdan Pătru a adăugat: "În al doilea rând, fie prin dezvoltarea şi cercertarea pe care o realizăm prin surse proprii, fie printr-o serie de achiziţii strategice pe care compania le-a efectuat, ne-am extins în zona de produse şi servcii de cybersecurity destinate mediului public şi mediului privat. Am dezvoltat atât în zona de diagnoză a rezilienţei cibernetice a unei entităţi până în zona de simulare de atacuri, cuantificare, identificare de riscuri şi măsuri de protecţie".

Conform reprezentantului Mastercard, educaţia face parte din ADN-ul companiei. "Educaţia financiară merge mână în mână cu competenţele digitale şi cu educaţia în domeniul securităţii cibernetice, unde am derulat şi vom derula campanii de comunicare, campanii de informare şi programe educaţionale astfel încât să încercăm să prevenim acele situaţii când ne dăm datele cardului, PIN-ul sau alte informaţii sensibile", a afirmat Bogdan Pătru.

A.I.

---

Actualizare - Valentin Ştefan, director general al Companiei Naţionale Poşta Română: "Digitalizare nu înseamnă doar hardware, software sau alte lucruri tehnice. Am încercat să creăm o platformă pentru ca micile afaceri să vândă şi în mediul online. Am încheiat un parteneriat cu e-bay. Nu vom vedea acest lucru concretizat imediat în PIB, dar pentru companiile mici va însemna un sprijin în acest moment".

---

Actualizare - Radu Miruţă, Secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor: "România se digitalizează, dar are mare nevoie pentru creşterea vitezei, deoarece ritmul este mai scăzut decât e necesar. România are în acest moment nişte insule digitale şi nişte instituţii semidigitalizate. Avem şi problema interconectării acestor insule. Trebuie să creăm o interacţiune între aceste instituţii. România are pe masă toate ingrediente - specialiştii, banii, cadrul politic care este de acord -, dar trebuie să vedem mai multe responsabilităţi asumate, sarcini care să nu fie dublate de mai multe instituţii şi o curăţenie în ceea ce ar trebui să însemne digitalizarea".

---

Actualizare - Valentin Ştefan, director general al Companiei Naţionale Poşta Română: "Am reînnoit toată infrastuctura de IT a companiei. Lucrurile nu s-au schimbat rapid.

Am crescut numărul oficiilor poştale de la 700 la 1600, am cumpărat 9000 de deviceuri digitale folosite de poştaşi. Mutarea în mediul digital a tot ce era pe hârtie are nevoie de dezvoltarea infrastucturii, de la 1500 de calculatoare la 12.000-13.000 de device-uri digitale câte sunt acum, dar lucrurile trebuie făcute treptat. În parte există infratructura necesară pentru a spune că Poşta Română este o companie digitalizată. Poşta este cu un pas înainte faţă de stat atunci când acesta doreşte să introducă servicii noi digitalizare, pentru care trebuie doar să ajustăm infrastructura digitală existentă. Cel mai bun exemplu în acest sens a fost cardul pentru energie oferit de MIPE consumatorilor vulnerabili. Poşta a reuşit să creeze într-o lună un sistem bancar de cont colector pentru aproape 3 milioane de români, perioadă în care am printat şi livrat aceste carduri. (...) Compania trebuie să se automatizeze şi digitalizeze în zona aparatului administrativ - aparat ce reprezintă 10% din bugetul companiei -, măsuri prin care această zonă se va reduce semnificativ. Trebuie să mutăm o parte din serviciile în scădere, costisitoare, în ceea ce înseamnă digital. Poate ar trebui aparate self-pay,self-service, şi să reducem timpii de aşteptare la ghişeele postale. Avem lunar 8 milioane de clienţi unici. Încercăm să reducem costurile privind administrarea companiei şi să mutăm în self-service costurile din serviciile neprofitabile".

---

Actualizare - Dragoş Cristian Vlad, ADR: "Nu putem avea o ţară prosperă fără digitalizare"

Nu putem avea o ţară prosperă fără digitalizare, a spus Dragoş Cristian Vlad, Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR).

Domnia sa a afirmat: "Noi avem nevoie de competenţe digitale în administraţie publică, şi nu numai, pe elementele de bază. Utlizarea unor sisteme, utilizarea unor platforme pentru a lucra cu sistemele. Din acest punct de vedere sunt multe lucruri de dezoltat în paralel. De la sisteme informatice cu aplicabilitate directă pentru cetăţean sau în relaţie cu statul, până la eficientizarea unor fluxuri interne. Astăzi multe sisteme informatice sunt mapate unu la unu cu nişte proceduri interne, cu structuri birocratice, practic nu este o digitalizare propriu-zisă, nu este o scurtătură, ci transpunerea unor fluxuri care îngreunează procesele".

Preşedintele ADR a adăugat: "Oportunitatea pe care o avem prin PNRR de a realizare o reformă reală este mare. Ea trebuie gândită strategic şi trebuie să avem o strategie coerentă Este o provocare şi încercăm să promovăm o strategie pentru următorii cinci-şapte ani, în care să avem nişte elemente de interconectivitate, interoperabilitate cât şi de competenţă. Miza noastră trebuie să fie axată pe cei patru piloni care definesc indicatorii DESI, dar cu elemente de noutate care sunt folosite astăzi, respectiv să putem face pasul către elementele care vin spre piaţa de IT în general cât şi spre societate. Şi nu în ultimul rând, punctez că o Românie prosperă, pe care ne-o dorim cu toţii, nu poate să existe dacă nu avem şi o componentă de digializare, care aduce un randament, o eficientizare a tuturor proceselor".

A.I.

Actualizare - Virgilius Stănciulescu, ANCOM: "Avem o resursă IT extraordinară, dar care nu se află în administraţia publică"

Avem o resursă IT extraordinară, avem specialişti IT şi companii de IT care produc şi inovează, şi oameni foarte bine pregătiţi în domeniu, dar aceştia nu se află în administraţia publică, spune Virgilius Stănciulescu, directorul Direcţiei IT şi Protecţia Datelor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Oficialul ANCOM subliniază: "Aceştia trebuie atraşi în administraţia publică. Este foarte important să apară această categorie de analişti de business pentru administraţia publică, pentru că sunt nişte procese specifice administraţiei publice. IT-iştii cunosc foarte bine tehnologie, dar este foarte important să cunoască şi ce înseamnă administraţia publică. Este un specific aparte, iar dacă este să realizăm inovarea în administraţia publică şi să oferim servicii digitale, acestea nu trebuie să transpună actuala birocraţie. Aşa-numitele procese de business nu trebuie să replice procesele pe hârtie, astfel încât lucrurile să devină simple şi clare".

Actualizare - Dragoş Cristian Vlad, ADR: "Nu putem avea o ţară prosperă fără digitalizare"

Nu putem avea o ţară prosperă fără digitalizare, a spus Dragoş Cristian Vlad, Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR).

Domnia sa a afirmat: "Noi avem nevoie de competenţe digitale în administraţie publică, şi nu numai, pe elementele de bază. Utlizarea unor sisteme, utilizarea unor platforme pentru a lucra cu sistemele. Din acest punct de vedere sunt multe lucruri de dezoltat în paralel. De la sisteme informatice cu aplicabilitate directă pentru cetăţean sau în relaţie cu statul, până la eficientizarea unor fluxuri interne. Astăzi multe sisteme informatice sunt mapate unu la unu cu nişte proceduri interne, cu structuri birocratice, practic nu este o digitalizare propriu-zisă, nu este o scurtătură, ci transpunerea unor fluxuri care îngreunează procesele".

Preşedintele ADR a adăugat: "Oportunitatea pe care o avem prin PNRR de a realizare o reformă reală este mare. Ea trebuie gândită strategic şi trebuie să avem o strategie coerentă Este o provocare şi încercăm să promovăm o strategie pentru următorii cinci-şapte ani, în care să avem nişte elemente de interconectivitate, interoperabilitate cât şi de competenţă. Miza noastră trebuie să fie axată pe cei patru piloni care definesc indicatorii DESI, dar cu elemente de noutate care sunt folosite astăzi, respectiv să putem face pasul către elementele care vin spre piaţa de IT în general cât şi spre societate. Şi nu în ultimul rând, punctez că o Românie prosperă, pe care ne-o dorim cu toţii, nu poate să existe dacă nu avem şi o componentă de digializare, care aduce un randament, o eficientizare a tuturor proceselor".

(A.I.)

---

Actualizare - Virgilius Stănciulescu, ANCOM: "Avem o resursă IT extraordinară, dar care nu se află în administraţia publică"

Avem o resursă IT extraordinară, avem specialişti IT şi companii de IT care produc şi inovează, şi oameni foarte bine pregătiţi în domeniu, dar aceştia nu se află în administraţia publică, spune Virgilius Stănciulescu, directorul Direcţiei IT şi Protecţia Datelor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Oficialul ANCOM subliniază: "Aceştia trebuie atraşi în administraţia publică. Este foarte important să apară această categorie de analişti de business pentru administraţia publică, pentru că sunt nişte procese specifice administraţiei publice. IT-iştii cunosc foarte bine tehnologie, dar este foarte important să cunoască şi ce înseamnă administraţia publică. Este un specific aparte, iar dacă este să realizăm inovarea în administraţia publică şi să oferim servicii digitale, acestea nu trebuie să transpună actuala birocraţie. Aşa-numitele procese de business nu trebuie să replice procesele pe hârtie, astfel încât lucrurile să devină simple şi clare".

(A.V.)

---

Actualizare - Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City: "Vorbim despre tehnologie, despre mediul de business, despre instituţiile publice, dar şi despre competenţe digitale.

Agenda digitală 2030 are ca prioritate dezvoltarea acestor competenţe digitale. În 2019, 56% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 19 şi 25 de ani nu aveau competenţe digitale, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Din păcate, în România se confundă competenţele digitale cu posibilitatea de a folosi o aplicaţie sau play-station. Acestea nu sunt competenţe digitale. Iar cu privire la acest lucru, nici administraţia centrală şi locală nu este pregătită şi de aceea formarea competenţelor digitale trebuie să vizeze şi administraţia publică".

---

Actualizare - Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru Comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială, Senatul României: "Suntem un hub digital. Faptul că avem agenţia europeană de cyber security în România, că avem experţi foarte buni în IT&C, reprezintă un plus. Din păcate, suntem pe ultimul loc în indicele DESI şi asta înseamnă că trebuie să creştem competenţele digitale ale tuturor cetăţenilor pentru o dezvoltare armonioasa a României. Avem nevoie de parteneriatul mediului privat, pentru acest mediu înţelege cel mai bine momentul privind dezvoltarea domeniului digital, dar şi pentru implementarea proiectelor. Avem nevoie de creşterea competenţelor digitale a fiecărui participant la acel proiect. Din păcate, e o diferenţă, un gap, între rural şi urban; dacă noi în mediul urban ne adaptăm mai uşor, în comune şi sate e o diferenţă uriaşă între ce spunem aici şi ce se întâmplă acolo".

---

Actualizare - Andreea Solomon, Şef Serviciu Digitalizare, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: "Cererile pentru ajutorul de minimis prevăzut în PNRR pentru digitalizarea IMM-urilor, care pevede finanţări cu valori de 30.000 şi 50.000 euro, au fost depuse până la finalul lunii iunie. Avem peste 7000 de proiecte depuse. În cadrul acestei scheme de minimis, investiţiile vizate pentru IMM-uri sunt pentru achiziţii de harduri, software, dar şi pentru formarea profesională a angajaţilor şi persoanelor din conducerea companiilor. Cererile depuse sunt acum evaluate şi sperăm ca alocarea să acopere valoarea tuturor proiectelor depuse. (...) În cadrul PNRR, pentru domeniul privat, avem alocaţi 34 milioane euro pentru formarea profresională atât la nivelul personalului operativ cât şi la nivelul personalului din conducerea întreprinderilor. Nu am alocat un apel separat pentru formarea profesională, ci doar pentru competenţele digitale în cadrul schemei de minimis descrisă mai sus".

Actualizare - Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City: "Pandemia a reprezentat probabil acceelerarea, catalizatorul a ceea ce înseamnă astăzi digitalizarea în România, în instituţiile publice, în autorităţile locale - primării, consilii judeţene, şi evident în mediul de business, în zona de educaţie, de sănătate. Sunt foarte multe domenii despre care azi, în 2023, vorbim cu naturaleţe ca făcând parte din această transformare digitală a României. Digitalizarea e un proces mai complex, în care vorbim despre digitizare, depre ducerea bazelor de date în online, despre interconectare şi competenţe digitale".

---

Actualizare - Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru Comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială, Senatul României: "PSD susţine păstrarea facilităţilor fiscale în IT&C pentru accelerarea digitalizării României. Nu poţi să schimbi regulile jocului în timpul jocului. Nu poţi ca un astfel de domeniu ce ne va duce în fruntea Europei să îl perturbi cu reducerea facilităţilor acordate. Nu suntem şi nu vom fi pentru reducerea sau eliminarea facilităţilor fiscale în domeniul IT. Odată ce vedem că acest domeniu funcţionează, cum funcţionează şi în agricultură, construcţii şi energie, nu vom fi de acord cu scoaterea acestor facilităţi. În acest moment IT&C are o contribuţie de 9 miliarde euro la Produsul Intern Brut, cu o creştere ce poate ajunge în următorii ani la 12 miliarde euro. De aceea, nu suntem de acord cu reducerea facilităţilor fiscale acordate. Haideţi mai bine să colectăm TVA-ul şi vom avea resurse financiare pentru tot ce avem nevoie".

---

Ziarul BURSA organizează conferinţa "Digitalizarea României", ce va avea loc în data de 11 iulie 2023, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, saloanele AB, din Calea 13 Septembrie nr. 90.

Evenimentul va fi transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.