Reducerea rezervelor minime obligatorii era o măsură care ar fi trebuit oricum să fie luată, dar acum ea are ca substrat dorinţa ca băncile comerciale să împrumute statul cu sumele respective, a declarat analistul Liviu Voi-nea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), citat de Agerpres.
Banca Naţională a Româ-niei a decis, luni, să reducă de la 30 la 25% nivelul ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută, cu scadenţe reziduale de sub doi ani.
"Reducerea rezervelor minime obligatorii ar fi trebuit să fie oricum făcută, dar a venit acum în speranţa că băncile, care vor primi înapoi aceşti bani, vor împrumuta statul cu aceşti bani. Reducerea trebuia făcută, dar nu trebuia neapărat să fi fost făcută acum. Acest lucru trebuie făcut până intrăm în zona euro", a spus Liviu Voinea.
Referitor la posibilitatea ca băncile străine să încerce să repatrieze aceste sume venite oarecum neaşteptat, directorul executiv al GEA a explicat că "posibilitatea repatrierii există, deşi o parte din bănci au semnat angajamentul de la Viena. Este însă mai rentabil pentru ele să ţină banii aici şi să împrumute statul român, pentru că randamentele noastre nu sunt uşor de obţinut".
Pe de altă parte, riscul unui împrumut acordat statului român este mai mic decât în cazul unui credit dat unei firme sau unei persoane fizice, dar dacă vom compara riscul de a împrumuta statul român sau statul german, atunci riscul e mai mare în cazul sumelor date statului român, a mai explicat domnul Voinea.