Lupta băncilor centrale cu pandemia de coronavirus ar putea deveni un război fără sfârşit

Marile bănci centrale cumpără active dintr-o gamă tot mai largă de obligaţiuni guvernamentale, datorii corporative şi credite de consum, pentru a ajuta companiile şi populaţia să reziste pe parcursul pandemiei de coronvitus, şi nimeni nu ştie dacă se vor putea opri, relatează Reuters.

Cel mai optimist scenariu este cel în care numărul personelor infectate scade, comerţul revine, iar oamenii se întorc la muncă în acest an.

În cazul extrem în care revenirea virusului va necesita nii măsuri de izolare, Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) şi celelalte bănci centrale vor cumpăra tot ce vor putea - obligaţiuni guvernamentale, corporative, poate chiar vor finanţa credite ipotecare şi salarii.

Implicaţiile sociale, politice şi economice ale suspendării activităţilor economice pe parcursul unor perioade lungi de timp, susţinute de guverne, şi cu dificultăţi de a reveni la normal, ar putea fi profunde.

Lipsa îndelungată de la serviciu erodează compentenţa. Falimentele companiilor distrug bunăstarea şi reduc investiţiile. Banii ieftini şi transferurile de numerar riscă să alimenteze bulele speculative cu active care adâncesc decalajul între bogaţi şi săraci.

Banca Angliei a anunţat în luna mai că va cumpăra mai multe obligaţiuni guvernamentale, în timp ce Trezoreriei britanică a spus că va acumula datorii pentru a plăti salariile angajaţilor concediaţi.

"Măsurile coordonate fără precedent seamănă cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă am fi fost banca centrală din Republica Weimar sau Zimbabwe, ambele fiind două exemple dezastruoase n care guvernele ordonă băncilor centrale ce să facă. Diferenţa este că nimeni din guvern nu a spus Băncii Angliei ce să facă", a explicat Jan Vlieghe, oficial al băncii centrale.

În Japonia, care se luptă de mai multe decenii cu deflaţia - o scădere scronică a preţurilor care încetineşte veniturile şi creşterea economică - Banca Japoniei şi-a mărit constant deţinerile de active. În prezent, Banca Japoniei are în portofoliu aproape jumătate din obligaţiunile guvernamentale ale ţării, iar săptămâna trecută a anunţat că va cumpăra atât cât va fi necesar pe timp de criză.

Banca Japoniei, care în februarie deţinea 4,7% din piaţa obligaţiunilor corporative din Japonia şi circa 10% din împrumuturile corporative pe termen scurt, cunoscute sub numele de bilete comerciale, a extins achiziţiile de acest tip.

În Europa şi Statele Unite, instrumente de politici "neconvenţionale" au fost folosite în 2008, pentru a combate criza financiară care s-a extins în economia reală.

Fed a cumpărat obligaţiuni guvernamentale de circa 4.000 de miliarde de dolari pentru reducerea costurilor de împrumut şi s-a folosit şi de alte mijloace pentru a asigura lichiditatea din piaţă şi a elimina creditele ipotecre neperformante din portofoliile băncilor.

Măsurile fără precedent, considerare excepţionale, au avut rolul să protejeze locurile de muncă şi să susţină dezvoltarea.

Dar şocul coronavirusului împinge limitele mai departe.

Repercusiunile pentru unele economii europene, în special pentru Italia, sunt atât de grave încât analiştii se aşteaptă ca Banca Cemtrală Europeană (BCE) să se folosească de prerogativele sale pentru un plan de salvare.

O soluţie ar fi ca politicienii să includă Italia sau poate chiar întrega zonă euro într-un program de salvare care ar permite BCE să finanţeze datoriile naţionale în cadrul unui program numite Tranzacţii Monetare Directe (Outright Monetary Transactions - OMT).