Mai are Federal Reserve soluţii pentru criza de lichiditate de pe piaţa interbancară?

Actualizare Accentuarea crizei de lichiditate de pe piaţa interbancară americană a determinat Federal Reserve să modifice parametrii operaţiunilor repo.

Astfel, pentru operaţiunea overnight din 26 septembrie 2019 suma oferită băncilor va creşte până la 100 de miliarde de dolari, de la 75 de miliarde, iar suma oferită în cadrul operaţiunii cu maturitatea la 14 zile va creşte de două ori, până la 60 de miliarde.

Creşterea pragurilor de finanţare a fost anunţată la scurt timp după o declaraţie a membrului Consiliului Guvernatorilor, Lael Brainard, unde s-a precizat că "evoluţia recentă a dobânzilor de pe piaţa interbancară a fost rezultatul unui simplu dezechilibru între cerere şi ofertă şi nu reprezintă semnalul unor probleme grave de pe piaţa creditului".

---------

Explicaţiile avansate pentru criza neaşteptată de lichiditate de pe piaţa interbancară din SUA, cum ar fi retragerea sumelor de către companii pentru plata obligaţiilor fiscale sau necesitatea alocării unor sume importante pentru finalizarea contractelor de achiziţie a noilor emisiuni de obligaţiuni guvernamentale americane, s-au dovedit mai mult decât insuficiente.

Zerohedge a plasat aceste explicaţii direct în categoria "fake news", în condiţiile în care suprasubscrieri semnificative au exis­tat şi la operaţiunile repo din această săp­tămână.

Conform datelor de la Federal Reserve Bank of New York (FRBNY), prima operaţiune repo cu maturitatea la 14 zile, dintre cele trei anunţate până în 10 octombrie, a fost supra-subscrisă de peste 2 ori: băncile au cerut finanţări de 62 de miliarde de dolari, iar Fed-ul a oferit 30 de miliarde, conform prospectului anunţat la sfârşitul săptămânii trecute.

În aceeaşi zi, 24 septembrie 2019, a avut loc şi o operaţiune repo overnight unde băncile au cerut 80,2 miliarde şi au primit 75 de miliarde, iar ecartul dintre valoarea cumulată cerută (142,2 miliarde) şi cea oferită (105 miliarde) a fost semnificativ mai mare decât la operaţiunile precedente (37,2 miliarde), ceea ce indică o accentuare a crizei de lichiditate (vezi graficul).

Diferenţa dintre cererea şi oferta de finanţări overnight a crescut ieri de peste trei ori faţă de ziua anterioară, în condiţiile în care FRBNY a împrumutat băncilor 75 de miliarde de dolari overnight, pe fondul unei cereri de 91,95 miliarde.

Rata repo medie pentru operaţiunile overnight a depăşit, din nou, limita superioară a intervalului ţintă pentru dobânda de politică monetară, urcând până la 2,104%, după scăderea de la recordul de 6% înregistrat în 17 septembrie 2019, pe fondul reducerii dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază şi a celor mai mari operaţiuni repo din ultimii 10 ani.

În opinia analistului american Martin Armstrong, criza de lichiditate este alimentată şi de "incertitudinea masivă" determinată de "schimbarea gărzii" la BCE, în condiţiile în care Christine Lagarde şi-a exprimat anterior convingerea că eliminarea banilor fizici poate fi o soluţie pentru ieşirea din criză.

De asemenea, o serie de măsuri propuse şi în Australia pentru descurajarea stocării banilor fizici în afara sistemului bancar au "încurajat" cererea pentru dolarul american.

"Băncile centrale sunt prinse în capcană", nu uită să ne reamintească Armstrong, care avertizează că "este foarte posibilă înţelegerea greşită a cauzelor de către autorităţi", iar "aceasta va conduce la introducerea unor noi legi stupide, care vor accelera intrarea în criza monetară generalizată".

Într-o analiză recentă de la Institute of International Finance, care a abordat şi criza de lichiditate pentru finanţările în dolari, se arată că volumele mari de tranzacţionare au crescut în paralel cu "extraordinara creştere a creditului în dolari".

Datele de la IIF arată că valoarea cumulată a creditelor acordate în USD companiilor nebancare şi gospodăriilor din afara Statelor Unite, a ajuns la un nou record în T1 2019, de aproape 12 trilioane de dolari.

Datoriile cumulate în dolari din economiile dezvoltate, exclusiv SUA, au depăşit 26% din PIB-ul cumulat în prima parte a acestui an, în condiţiile în care ponderea era de circa 15% cu zece ani în urmă. În aceeaşi perioadă, creditele în dolari din economiile emergente au ajuns la 16% din PIB-ul cumulat, de la circa 11%.

O presiune asupra dobânzilor contrară celei dorite de banca centrală pare să se manifeste şi în Europa, conform unui articol recent de la Bloomberg, care întreabă dacă decizia BCE de a introduce două paliere pentru dobânzile aplicate rezervelor şi depozitelor bancare nu reprezintă "o restricţionare accidentală a politicii monetare".

"La două săptămâni de la şedinţa de politică monetară, economiştii încă dezbat dacă programul anunţat va func­ţiona", scrie Bloomberg, iar "principalul motiv de îngrijorare este introducerea dobânzilor diferenţiate", care "ar putea conduce la restricţionarea accidentală a politicii monetare".

Bloomberg mai scrie că "pieţele obligaţiunilor nu par convinse că măsurile BCE îşi vor îndeplini scopul", în condiţiile în care randamentul obligaţiunilor Germaniei cu maturitatea la 2 ani a înregistrat cea mai mare creştere din ultimii 4 ani.

"BCE tocmai a anunţat o creştere a dobânzilor", a declarat Arne Lohmann Rasmussen, director în cadrul Danske Bank la Londra, pentru agenţia de ştiri americană.

Dar cum se poate întâmpla aşa ceva, când toată lumea ştie că adevărul absolut se găseşte la Frankfurt, iar competenţa BCE nu poate fi pusă la îndoială?

Poate că a venit vremea aplicării "prezumţiei de vinovăţie", mai ales că Mario Draghi tocmai a exprimat o serie de opinii favorabile pentru aplicarea aşa-numitei "teorii monetare moderne", deşi aceasta contravine flagrant tratatelor europene.