Marcel Ciolacu a prezentat un bilanţ pozitiv al guvernării; din datele prezentate a omis creşterea deficitului bugetar

Bilanţul propriei guvernări este unul pozitiv a susţinut ieri premierul Marcel Ciolacu, la finalul şedinţei de guvern, în cadrul unei declaraţii de presă în care a prezentat principalele realizări ale mandatului său. Din păcate, din situaţia prezentată de Marcel Ciolacu a lipsit orice referire la majorarea în ultimele 18 luni a deficitului bugetar (care la finalul lunii octombrie 2024 se situa la 6,19% din Produsul Intern Brut), care pune presiune mare asupra situaţiei fiscale şi macro-economice a ţării noastre.

Marcel Ciolacu a prezentat bilanţul guvernării sale, deoarece vineri se va constitui noul Parlament, moment din care până la depunerea jurământului de noul Cabinet, guvernul actual devine unul interimar.

Premierul a evidenţiat eforturile guvernului pentru creşterea puterii de cumpărare a românilor, subliniind reducerea inflaţiei la jumătate, de la 10,3% în iunie 2023 la 5,1% în prezent. Şeful Guvernului a arătat că salariul mediu net a depăşit pragul de 1000 de euro, ajungând la 1059 de euro, ceea ce reflectă o creştere a puterii de cumpărare cu 8%, "cea mai mare din ultimii cinci ani", potrivit lui Marcel Ciolacu.

În plus, pensia medie a crescut la 562 de euro, iar puterea de cumpărare a pensionarilor a înregistrat un avans de 33-35%. "Aceasta reprezintă cea mai mare creştere a pensiilor din ultimii 15 ani", a subliniat premierul.

Marcel Ciolacu s-a lăudat cu creşterea numărului de salariaţi, număr ce a ajuns la 5,17 milioane angajaţi şi o creştere semnificativă a contractelor de muncă cu venituri nete peste 1000 de euro. Premierul a precizat: "Avem, pentru prima dată, peste 1,5 milioane de contracte de muncă la acest nivel salarial, cu 500.000 mai multe decât în momentul preluării mandatului".

Şeful Guvernului a mai spus că introducerea unui model economic bazat pe investiţii a fost o prioritate cheie a guvernării. Ciolacu a spus:"În 2023, investiţiile publice au depăşit 100 de miliarde de lei şi vor ajunge la 120 de miliarde de lei în 2024, un salt de 65% faţă de 2022". Premierul s-a referit şi la rata de absorbţie a fondurilor europene pe cadrul financiar 2014-2020, care a atins 99,2%, stabilind un nou record pentru ţara noastră, dar nu a spus nimic despre faptul că din alocările pe MFF 2021-2027 a ajuns în ţara noastră foarte puţin din suma alocată şi nici despre faptul că suntem în întârziere de peste 12 luni cu aprobarea cererilor de finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu a contabilizat finalizarea a 235 kilometri de drumuri de mare viteză, inclusiv primele loturi ale Autostrăzii Moldovei şi drumul de mare viteză Craiova-Piteşti, precum şi demararea lucrărilor la mai multe tronsoane din autostrada de centură a Capitalei şi din autostrada Transilvania.

Prin prisma celor de mai sus, şeful Executivului a arătat că investiţiile publice au depăşit 100 miliarde lei în 2023 şi se ridică la 120 miliarde lei în 2024.

Şeful Guvernului a mai spus că una dintre măsurile importante pe care le-a luat în mandatul de 18 luni a fost stabilizarea preţurilor din energie prin plafonarea tarifelor, ceea ce a dus la o scădere de 10% a preţurilor la gaze şi de 1,3% la energia electrică. "Măsurile au ajutat 2,7 milioane de gospodării şi 40% dintre firme", a precizat Marcel Ciolacu.

Amintim că o altă măsură luată în sprijinul populaţiei de către Guvern a fost plafonarea adaosului comercial la 14 alimente de bază, plafonare decisă în iulie 2023 şi care este în vigoare şi în prezent, în ciuda opoziţiei mediului de afaceri şi a obiecţiilor formulate de Consiliul Concurenţei în toată această perioadă.

Marcel Ciolacu a mai afirmat că ţara noastră este o putere economică regională, cu un PIB de peste 355 de miliarde de euro şi un PIB per capita, la paritatea puterii de cumpărare, comparabil cu cel al Poloniei.

Premierul Ciolacu a ţinut să includă în bilanţul mandatului său şi integrarea deplină în Spaţiul Schengen, dat fiind faptul că Schengenul aerian şi maritim a fost obţinut la 31 martie 2024, iar cel terestru va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. "Prin abordarea unei strategii diplomatice diferite, am obţinut această reuşită. Aderarea la Schengen reprezintă nu doar un drept câştigat pentru cetăţenii români, ci şi o oportunitate economică, estimând o creştere de 2% a PIB-ului în 2025", a concluzionat şeful Guvernului.