Membrii Comisiei pentru Bugete au votat sumele negociate de Nicu Ştefănuţă

Europarlamentarul USR Nicu Ştefănuţă (Renew Europe) este negociatorul bugetului UE pentru anul 2023 din partea Parlamentului European. În timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 3 octombrie, membrii Comisiei pentru Bugete au votat sumele negociate de Nicu Ştefănuţă cu celelalte grupuri politice, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, urmează ca raportul să fie votat de către întreg Parlamenul European la următoarea sesiune plenară. Votul va deschide oficial perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituţii - Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ştefănuţă, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe şi Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget şi Administraţie, Johannes Hahn.

"Bugetul pe care îl votăm astăzi este unul care răspunde celor mai importante priorităţi politice pentru cetăţenii europeni: securitate energetică accesibilă, siguranţă în faţa războiului, sprijin pentru aliaţii noştri din Ucraina, redresarea economică. Bugetul este mai restrâns decât a fost vreodată, aşadar Cadrul Financiar Multianual trebuie revizuit urgent. Parlamentul transmite astăzi un mesaj important, că oferim un buget în conformitate cu ceea ce au nevoie cetăţenii Europei" declară europarlamentarul sibian Nicu Ştefănuţă.

Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 185 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual şi restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naţionale de redresare şi rezilienţă.

Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiţii importante şi reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la graniţele noastre, inflaţiei şi facturilor la energie în creştere. Prin urmare, Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a votat ieri planul de a folosi toate rezervele rămase pentru a ajuta cetăţenii noştri, IMM-urile, dar şi vecinii noştri care luptă pentru libertatea şi democraţia lor.

Sumele negociate de către Parlamentul European:

1.Consecinţele războiului din Ucraina pentru Europa - 853 milioane euro, printre care:

• Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Sk³odowska-Curie - 50 milioane;

• Bani pentru studenţii si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ - 200 milioane;

• Bani pentru statele membre şi organizaţiile internaţionale care gestionează fluxurile de migranţi ucraineni - 100 milioane, prin Fondul pentru migraţie şi azil;

• Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare şi Mobilitate Militară - 80 milioane;

• Sprijin financiar pentru Ucraina şi Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate - 150 milioane;

• Ajutor umanitar pentru Ucraina dar şi pentru alte state care se confruntă cu crize majore - 250 milioane;

• Fonduri de preaderare - 45 milioane.

2.Creşterea independenţei energetice a UE şi a sprijinului pentru cetăţeni şi IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziţie verde şi biodiversitate - 533 milioane, printre care:

• Proiectele pe Energie, Climă şi Agricultură finanţabile prin Orizont Europa - 365 milioane;

• Proiectele pe Energie şi Transport, finanţabile prin Facilitatea Conectarea Europei - 90 milioane;

• Proiectele de tranziţie energetică, economie circulară şi biodiversitate, finanţabile prin programul LIFE - 60 milioane;

• Crize şi provocări globale - 20 milioane, subliniază sursa citată.

3.Lecţiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor şi sănătate echitabilă în UE - 175 milioane de euro, printre care:

• Cluster Health Horizon - 130 milioane;

• Programul pentru sănătate EU4Health - 25 milioane;

• Mecanismul de Protecţie Civilă al UE - 20 milioane.

4.Alte priorităţi:

• Mai mulţi bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruţa Kovesi;

• Mai multă finanţare pentru agenţiile pentru migraţie: EU-LISA şi Agenţia UE pentru Azil;

• Finanţare întărită pentru Agenţia Europeană de Mediu;

• Mai mulţi bani pentru proiectele-pilot şi acţiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, iniţiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.

"Bugetul UE trebuie să ajute statele membre care se confruntă cu un flux mare de migranţi şi trebuie să acopere investiţii mai mari în apărare şi mobilitate militară europeană. Dincolo de bani, trebuie să înţelegem şi importanţa extinderii Schengen pentru România, Bulgaria şi Croaţia, nu numai pentru a facilita mobilitatea militară, ci şi pentru a stimula economia UE cu miliarde de euro în plus", adaugă Nicu Ştefănuţă.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung şi ale priorităţilor politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, şocurilor economice, energetice, umanitare şi de securitate în urma invaziei ruseşti în Ucraina, se mai arată în comunicat.