Ministerul Energiei a dat afară FP din boardul Hidroelectrica

Ministerul Energiei, care controlează Hidroelectrica, cu un pachet de 80%, a decis, în Adunarea Generală de ieri, să o demită pe Oana Truţă din Consiliul de Supraveghere al companiei.

Totodată, AGA au hotărât să pornească o acţiune în instanţă împotriva acesteia, pentru recuperarea prejudiciilor aduse companiei, potrivit site-ului focus-energetic.ro.

Reprezentanţii FP au cerut, în AGA din 31 august, ca Hidroelectrica să iniţieze acţiuni în răspundere împotriva reprezentanţilor statului în CS, care au numit noi membri provizorii ai Directoratului.

Ulterior, Ministerul Energiei a completat convocatorul, cu solicitarea acţiunii în răspundere împotriva Oanei Truţă.

De câteva luni bune, Fondul Proprietatea şi Ministerul Energiei, cei doi acţionari ai Hidroelectrica, s-au lansat într-un război al declaraţiilor.

Recent, FP şi-a exprimat indignarea şi surprinderea cu privire la amendamentele propuse de Ministerul Energiei la actualele contracte de mandat ale membrilor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Potrivit FP, contractele de mandat propuse cresc în mod evident riscul unor potenţiale practici corupte şi abuzive, din cauza faptului că elimină sau reduc substanţial câteva dintre obligaţiile-cheie ale membrilor Consiliului, care erau prevăzute în contractul anterior.

În replică, Ministerul Energiei a declarat: "Referitor la reacţia din 26 iulie 2017, a Fondului Proprietatea (FP) cu privire la proiectul de contract de mandat al membrilor CS al Hidroelectrica propus de Ministerul Energiei, aceasta se înscrie în politica utilizată tot mai frecvent în ultima perioadă de FP pentru decredibilizarea acţiunilor ME prin publicarea unor concluzii şi «îngrijorări» fără fundament legal şi real".

Un comunicat al instituţiei precizează: "Dincolo de aceste episoade prin care se încearcă inocularea în rândul opiniei publice a unei percepţii eronate faţă de autoritatea în domeniul energiei, ne alarmează atitudinea distructivă a reprezentanţilor FP în Consiliile de Administraţie (CA) sau Consiliile de Supraveghere (CS) ale societăţilor la care FP deţine participaţii minoritare alături de statul român. Această situaţie este de natură să îngreuneze sau chiar să blocheze activitatea companiilor, cum se întâmplă în mod special şi repetat la Hidroelectrica.

În acest sens, punctăm o serie de acţiuni ale reprezentantului FP la Hidroelectrica, care a pus compania de mai multe ori în situaţii dificile: - Blocarea activităţii CS prin condiţionarea prezenţei la şedinţe şi a votului acţionarului minoritar de schimbarea ordinii de zi şi votarea anumitor puncte conform solicitărilor sale; - Împiedicarea numirii conducerii Hidroelectrica prin demisia repzentantului numit de FP în CS. Astfel, Hidroelectrica a înregistrat o situaţie fără precedent: funcţionarea timp de câteva zile fără for de conducere. Interesant este că, ulterior acestei situaţii, pe care Ministerul Energiei a gestionat-o dincolo de comportamentul FP, FP a propus ca membru în CS acelaşi reprezentant demisionar; - Mai apoi, după toate eforturile depuse de Ministerul Energiei pentru asigurarea conducerii Hidroelectrica, FP a început boicotarea acesteia prin contestarea înregistrării Directoratului Hidroelectrica la Registrul Comerţului, fiind nemulţumiţi că aceste funcţii nu au fost preluate de persoane agreate de FP. Această acţiune pune în dificultate nu doar activitatea companiei, dar şi salariaţii Hidroelectrica.

Cât priveşte cel mai recent impuls de presiune publică privind propunerea ME de contracte de mandat, precizăm că acesta este complet neîntemeiat şi denotă, în cel mai bun caz, o necunoaştere a legislaţiei în vigoare de către reprezentantul FP".

La începutul lunii august, acţionarii producătorului de energie "Hidroelectrica" au reales în Consiliul de Supraveghere (CS) aceiaşi membri provizorii, pentru încă patru luni.

Membrii provizorii realeşi în cadrul şedinţei Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) din 3 august sunt: Ioana-Andreea Lambru, Radu-Spiridon Cojocaru, Karoly Borbely, Laurenţiu-Dan Tudor, Horia-Marian Gâmbuţeanu, Andreea Negru-Ciobanu şi Oana Truţă, aceasta din urmă la propunerea "Fondului Proprietatea".

Acţionarii Hidroelectrica sunt convocaţi şi pe 18 septembrie, să decidă demararea selecţiei unui nou Consiliu de Supraveghere, cu mandat de patru ani, pe baza ordonanţei 109, a managementului profesionist în companiile de stat.

"Hidroelectrica" a anunţat, în iulie, că a plătit integral dividendele aferente exerciţiului financiar 2016, în valoare de 1,03 miliarde lei, celor doi acţionari, Ministerul Energiei şi "Fondul Proprietatea".

"Hidroelectrica" este administrată în prezent în sistem dualist, de un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat. Compania a raportat un profit de 744 milioane lei în primele cinci luni ale acestui an, cu 26% mai mult decât profitul brut înregistrat în aceeaşi perioadă din 2016.