MINISTERUL ENERGIEI A PROPUS MODIFICAREA LEGISLAŢIEI MAJORĂRILOR DE CAPITAL CU TERENURILE STATULUI, LA COMPANIILE PRIVATIZATE Gabriel Dumitraşcu: "OMV - marele beneficiar al modificării cadrului legal"

După ce ani de zile nu s-au îngrijit de propriul interes şi, în ciuda avertismentelor de la Curtea de Conturi, autorităţile statului au acceptat tărăgănarea majorării de capital cu terenurile aportate la "OMV Petrom", Ministerul Energiei a propus, acum, modificări legislative, în domeniu, care par să favorizeze OMV.

Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de Ministerul Energiei, majorarea capitalului social cu aportul în natură al statului reprezentând terenuri pentru care s-au obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate se va efectua la valoarea justă determinată prin raport de evaluare şi nu, ca acum, la valoarea din certificatele de atestare, ajustată cu inflaţia.

Gabriel Dumitraşcu, fost şef al Departamentului pentru Privatizare, calculează că, prin modificarea legislativă, în cazul OMV Petrom, suma pe care OMV ar trebui să o aducă la majorarea de capital, pentru a-şi menţine ponderea, ar scădea de la 165 milioane euro, la numai 12,75 milioane de euro.

Propunerea de modificare legislativă se suprapune mănuşă pe cererile OMV, care deţine 51% din Petrom, cu care statul a purtat negocieri intense, în 2014, privind majorarea de capital.

În 2015, autorităţile noastre chiar au înaintat un ultimatum companiei austriece. Unele surse spuneau, atunci, că OMV este dispusă să vină la majorarea capitalului "Petrom" cu 12,7 milioane de euro, pentru a-şi păstra deţinerea în companie, conform valorii de piaţă a terenurilor, calculată la momentul derulării operaţiunii, în timp ce socotelile statului urcau suma la 50 de milioane de euro. Alte socoteli ale vremii, discutate între autorităţile noastre şi OMV, urcau suma cu care OMV ar fi trebuit să participe la majorare chiar la aproape 600 de milioane de euro, variantă cotată cu foarte puţine şanse de realizare.

Gabriel Dumitraşcu consideră că OMV AG este marele beneficiar al modificării cadrului legal, în forma propusă, acum, de Ministerul Energiei.

Domnia sa a scris, pe o reţea de socializare: "În urma majorării capitalului social cu valoarea terenurilor însumând peste 1.300 ha, aduse ca aport de statul român şi având o valoare actualizată, conform legislaţiei (încă) în vigoare de peste 1,3 miliarde lei, reprezentând în jur de 290 milioane euro, statul român primeşte peste 3 milioane de noi acţiuni la Petrom. OMV AG pentru a-şi păstra participarea de 51% ar trebui să aporteze la capitalul social peste 165 milioane euro. Dacă OMV AG nu ar aduce acest aport şi ceilalţi acţionari ar subscrie la majorarea de capital social, atunci OMV AG ar scădea de la peste 51% din acţiunile Petrom la 47% şi statul român ar urca de la 20%, în prezent, la 24%.

În fapt, OMV AG invocând contractul de privatizare, dar aflat în conflict cu legea societăţilor comerciale, doreşte să subscrie sau să cumpere acţiunile nou emise în favoarea statului român, în valoare echivalând cu 290 milioane euro, cu doar 12,75 milioane dolari.

Sunt de acord că prevederile legale actuale sunt confuze şi complicate în aplicare dar, aşa cum s-au aplicat în toate privatizările, ar trebui aplicate şi acum.

În caz contrar, ce valoare ar mai avea articolul 135 din Constituţia României".

Ministerul Energiei justifică propunerea de modificare legislativă prin faptul că majorarea de capital la valoarea terenurilor din certificatele de atestare, ajustată cu inflaţia, ar fi în defavoarea acţionarilor minoritari, "prin creşterea artificială a valorii aportului în numerar pe care aceştia trebuie să îl aducă în societate pentru a putea să îşi menţină cota de participare la capitalul social". Desigur, OMV nu este acţionar minoritar la "Petrom", dar noua propunere i se aplică.

Ministerul Energiei duce grija acţionarilor din companiile din portofoliul său, dar nu ne spune cine plăteşte pentru faptul că obţinerea atestatelor de proprietate a durat atât şi pentru faptul că nu s-au demarat majorările de capital, conform contractelor de privatizare.

Raportul Curţii de Conturi pe 2015 arată că OMV Petrom nu a îndeplinit dispunerea Curţii din 2009, cu privire la majorarea de capital cu valoarea terenurilor pe care societatea a obţinut atestat de proprietate, din cauza unor neînţelegeri cu statul român privind evaluarea. Până atunci, Curtea a semnalat, de nenumărate ori, că această obligaţie nu a fost îndeplinită.

La finalul anului trecut, Ministerul Energiei, condus la acea vreme de Victor Grigorescu, ne-a transmis că Petrom mai are de obţinut atestate de proprietate pe 0,78% din totalul terenurilor şi, abia când le va stăpâni 100%, va putea să facă majorarea.

La începutul acestui an, Ministerul Energiei ne-a transmis că a reiterat prin mai multe adrese solicitarea depunerii de către OMV Aktiengesellschaft Austria, în calitate de cumpărător şi acţionar majoritar, a tuturor diligenţelor necesare în vederea obţinerii tuturor certificatelor de atestare a dreptului de proprietate (CADP) aferente deţinute de Petrom OMV şi pentru care nu au fost obţinute CADP-uri, denumite în contractul de privatizare terenuri în curs de clarificare, în vederea efectuării celei de-a doua majorări de capital social OMV Petrom.

Recent, Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de Buget Finanţe a Senatului, a semnalat că sunt deja cinci ani de zile de când Victor Ponta şi guvernul PSD ar fi trebuit să majoreze participaţia statului la cea mai mare companie din România, OMV Petrom, făcând referire la obligaţia de majorare a capitalului companiei cu terenurile aportate de stat, conform contractului de privatizare.

Florin Cîţu a sugerat chiar o înţelegere între austriecii de la OMV şi PSD, pe acest subiect, în condiţiile în care, recent, statul l-a numit pe Mihai Busuioc, actual secretar general al Guvernului, pentru un loc în Consiliul de Supraveghere Petrom.

Florin Cîţu a comentat: "Văd că Dragnea şi PSD nu vorbesc nimic de această furăciune ascunsă chiar de ei (n.r. amânarea majorării capitalului Petrom cu terenurile). Mai mult, l-au numit în consiliul de supraveghere al Petrom pe secretarul general al guvernului. Asta o fi legal? Nu o fi un conflict de interese?

Eu pot să vă dau şi explicaţia. Vă aduceţi aminte vizita lui Dragnea la Viena în campanie electorală? Omul s-a întâlnit cu cancelarul. V-aţi prins cine a sponsorizat vizita? Dar nu în totalitate. Celălat sponsor trebuie căutat, fără ipocrizie, în pădurile româneşti. Despre astea, Dragnea şi guvernul PSD nu zic nimic".

Subiectul majorării de capital a OMV Petrom a fost ridicat şi de Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, care a scris Curţii de Conturi că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea interveni, prin pârghiile legale pe care le deţine, să solicite OMV Petrom să procedeze la majorarea capitalului social prin aport în natură cu contravaloarea terenurilor pentru care a obţinut titlul de proprietate de la Statul Român.

Îngăduinţa autorităţilor noastre a venit în condiţiile în care, în data de 3 august 2015, OMV a transmis o notificare în baza articolului 7.1.1. din Contractul de Privatizare privind o potenţială dispută ce derivă din, şi este în legătură cu majorarea de capital social menţionată, după cum reiese din prospectul ofertei prin care Fondul Proprietatea a vândut un pachet de 6,4% din "Petrom". În prospect se arată: "Obiectul acestei potenţiale dispute se referă la mecanismul de implementare detaliat al majorării de capital social. Având în vedere că această dispută nu a fost soluţionată prin negocieri pe cale amiabilă, iar termenul de 180 de zile de la notificare a expirat, OMV ar putea cere iniţierea procedurilor de arbitraj împotriva Statului Român, conform Regulilor Camerei de Comerţ Internaţional, locul arbitrajului fiind Paris, Franţa".

Petrom a precizat, atunci, că majorarea de capital cu terenurile de la stat este încă în aşteptare şi nu poate fi făcută nicio estimare cu privire la data când aceasta va fi implementată.

• Veridio: "Proiectul Ministerului Energiei conţine o serie de neclarităţi din punct de vedere tehnic"

Dincolo de cazul Petrom, compania de evaluare "Veridio" semnalează o serie de neclarităţi în proiectul Ministerului Energiei, în condiţiile în care nu se precizează cum se calculează numărul de acţiuni primite în schimbul aportului în natură.

"Propunerea Guvernului de majorare a capitalului social în companiile la care statul este acţionar cu valoarea actuală, de piaţă, a terenurilor, fără a se menţiona clar şi cum se calculează numărul de acţiuni care îi revin în urma evaluării terenurilor, poate transforma participaţia statului dintr-una minoritară într-una majoritară. Riscul naţionalizării este, aşadar, evident", se arată într-un comunicat "Veridio". Conform companiei, proiectul conţine o serie de neclarităţi din punct de vedere tehnic, care vor conduce la dificultăţi în aplicare: "Prima neclaritate se referă la modalitatea de majorare a capitalului social cu valoarea terenurilor deţinute. Proiectul Ministerului Energiei nu precizează cum se calculează numărul de acţiuni care îi revin statului în urma evaluării unui teren, la valoarea nominală sau la valoarea de piaţă (sau macar la nivelul valorii capitalului propriu, daca acesta este mai mare decta capitalul social), ceea ce poate schimba fundamental calitatea sa de acţionar".

Adrian Vascu, senior partner al companiei de evaluare şi consultanţă de afaceri Veridio, a declarat: "Corect ar fi ca statul să dobândească acţiuni la valoarea lor de piaţă, iar în urma valorificării lor, ar trebui să obţină exact valoarea de piaţă a terenului. În caz contrar, dacă se ţine cont de valoarea nominală a acţiunilor, statul poate deveni, în mod nefiresc, dintr-un acţionar minoritar într-unul majoritar".

A doua neclaritate din conţinutul proiectului de pe site-ul Ministerului Energiei se referă la data evaluării terenului, potrivit comunicatului citat. Domnul Vascu a explicat: "Raportul de evaluare ar trebui să aibă data evaluării în cele 90 de zile dinaintea majorării capitalului social. Aşa cum este acum formulat, rezultă că raportul de evaluare trebuie realizat în cele 90 de zile, dar nu se precizează la ce dată este valabil rezultatul evaluării. Pentru a nu mai exista neclarităţi, trebuie făcută precizarea că data evaluării se află în intervalul de 90 de zile. Dacă va fi făcută această precizare, va rezulta şi că data raportului de evaluare va fi în intervalul celor 90 de zile, fiindcă data raportului este ulterioară datei evaluării".