Ministerul Finanţelor a publicat vineri seară planul fiscal cu care România merge la Bruxelles pentru a agrea calendarul de reducere a deficitului sub 3%. Planul va presupune o reformă fiscală, o reformă a impozitării microîntreprinderilor, a administrării sistemului de impozite şi taxe, a cheltuielilor publice şi a salarizării în sectorul public. Una dintre măsuri va fi revizurea ratelor de impozitare pentru impozit pe profit, contribuţii sociale, TVA şi alte taxe relevante, conform Economedia.
Pe scurt:
- reformă fiscală, care va presupune revizuirea ratelor de impozitare pentru: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuţiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize şi impozitarea ecologică, impozite şi taxe locale şi pentru impozite şi taxe relevante ale sistemului fiscal, cât şi a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevenţe), ajustarea facilităţilor fiscale, pregătirea pentru noua impozitare a proprietăţilor
- reforma microîntreprinderilor, prin eliminarea facilităţilor fiscale, a deducerilor fiscale, revizuirea cotelor de impozitare, eliminare a divizării artificiale a bazei de impozitare
- reforma administrării sistemului de impozite şi taxe, prin mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA, dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor
- reforma sistemului de cheltuieli publice, prin controlul creşterilor de peste 20%, extinderea achiziţiilor centralizate
În planul fiscal, Guvernul recunoaşte că deficitul bugetar se va ridica la 7,9% în acest an, deşi a construit iniţial bugetul pe un deficit de 5%. Astfel, îşi asumă că îl va reduce treptat în următorii 7 ani cu un ritm mediu anual de un punct procentual pe an, pentru a ajunge la 2,5% din PIB în anul 2031.
Guvernul vrea să facă asta prin majorarea veniturilor bugetare de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% din PIB în anul 2025 şi la 31% din PIB în anul 2026. Cea mai mare majorare va veni dintr-o reformă fiscală prevăzută de jaloanele 207, 208 şi 237 din PNRR, cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025.
Guvernul estimează că cheltuielile totale vor atinge un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, iar ulterior ponderea lor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% în 2031. Scăderea cheltuielilor se va face prin reducerea graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB, prin implementarea unei politici de creşteri salariale puternic moderate în sectorul public, scăderea cheltuielilor cu asistenţa socială şi a celor cu investiţiile.
Reformă fiscală
Impact bugetar - cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025
Reforma include măsuri ce vizează ajustarea sistemului de facilităţi fiscale pentru principalele categorii de impozite şi taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile şi evitarea distorsiunilor în materie de politică fiscală, reglementarea situaţiilor de optimizare fiscală, ajustarea regulilor de impunere, corectarea bazei de impozitare şi alte elemente care să conducă la un randament ridicat de încasare a veniturilor bugetare în acord cu principiile fiscalităţii.
Reforma va presupune:
- actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare şi ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite şi taxe, precum: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuţiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize şi impozitarea ecologică, impozite şi taxe locale şi pentru impozite şi taxe relevante ale sistemului fiscal, cât şi a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevenţe).
- ajustarea sistemelor de facilităţi fiscale
- revizuirea/eliminarea/combaterea situaţiilor de optimizare fiscală orientate, în principal, pe transferul de fonduri al întreprinderilor multinaţionale în relaţia cu exteriorul, sistemul de donaţii şi sponsorizări, sistemul de deductibilităţi pentru cheltuieli specifice impozitului pe profit şi de deduceri specifice impozitului pe venit
- pregătirea pentru a trece la impozitarea proprietăţilor în acord cu valorile de piaţă ale proprietăţilor imobiliare
Reforma taxării microîntreprinderilor
Impact bugetar - 0,1% din PIB
Reforma vizează eliminarea modalităţilor de optimizare fiscală pe care le-au implementat antreprenorii pentru a beneficia de un regim fiscal mai favorabil prin divizarea artificială a bazei de impozitare, prin includerea unor beneficii determinate de deductibilitatea unor categorii de cheltuieli sau prin practicarea unor rate de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor mai favorabile la determinarea acestei categorii de impozit.
Reforma va presupune:
- un regim de taxare specific microîntreprinderilor, fără facilităţi fiscale specifice datorită sistemului fiscal avantajos de impunere a acestora şi fără mecanisme de optimizare fiscală
- măsuri fiscale de eliminare a divizării artificiale a bazei de impozitare, eliminarea deducerilor fiscale şi de revizuire a cotelor de impozitare
- mecanism de stimulare a investiţiilor pentru micii antreprenori prin intermediul creditului fiscal sau după caz prin alocări de granturi cu această destinaţie pentru a implementa acele categorii de investiţii care facilitează tranziţia verde şi digitală
Reforma administrării sistemului de impozite şi taxe
Impact bugetar - 0,5% din PIB începând cu anul 2026 şi 0,7% din PIB începând cu anul 2029
Această reformă cuprinde măsuri precum:
- mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA asociate cu achiziţiile intracomunitare, tranzitele şi tranzacţiile interne
implementarea instrumentelor analitice bazate pe indicatori fiabili pentru a aborda deficitul de TVA prin implementarea unui modul antifraudă pentru analiza şi identificarea tranzacţiilor suspecte de fraudă MTIC
- monitorizarea digitală a conformităţii în pregătirea documentelor relevante fiscale
- mecanismul de control al planificării fiscale pentru marii contribuabili şi extinderea acestui mecanism la contribuabilii mijlocii
- dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor la 360 de grade, care integrează şi curăţă bazele de date interne promovând în acelaşi timp interoperabilitatea cu instituţiile de stat, îmbunătăţeşte semnificativ acurateţea şi eficacitatea colectării impozitelor. Va viza şi persoane fizice
modificarea legislaţiei insolvenţei pentru a asigura un control mai mare asupra situaţiilor firmelor care se declară insolvente
implementarea mecanismului de plată recurentă
Reforma sistemului de cheltuieli publice
Impact bugetar - 0,35% din PIB
Această reformă introduce un nou cadru legislativ care se concentrează pe eficientizarea sistemului de cheltuieli operaţionale, îmbunătăţirea administrării patrimoniului public şi a bogăţiilor naturale, introducerea normativelor de cheltuieli, monitorizarea sistemului de investiţii publice, dar şi reducerea dependenţei faţă de bugetul general consolidat.
Măsuri vizate:
- reducerea cheltuielilor operaţionale, ajustate în funcţie de complexitatea şi importanţa serviciilor publice oferite de operatorii economici
- actualizarea periodică a tarifelor pentru serviciile publice, pe baza unor formule de indexare anuale, economici
Introducerea normativelor de cheltuieli: Normele introduse prin reformă se vor concentra pe acele cheltuieli care nu sunt legate direct de producţie sau de furnizarea de servicii. Obiectivul este să se asigure că fondurile publice sunt utilizate în mod eficient, evitând alocarea acestora către activităţi non-productive
monitorizare strictă a investiţiilor publice, asigurându-se că dezvoltarea activelor publice este realizată într-un mod unitar şi integrat.
Reducerea dependenţei de bugetul general consolidat: Prin restructurarea sistemului de subvenţionare şi actualizarea predictibilă a tarifelor, reforma va reduce treptat subvenţiile acordate din bugetul de stat pentru cheltuielile de funcţionare ale operatorilor economic
Reforma sistemului de cheltuieli al companiilor de stat/locale
Impact bugetar - 0,25% din PIB
Această reformă introduce măsuri menite să controleze depăşirile nejustificate de costuri, să implementeze evaluări sistematice ale cheltuielilor şi să extindă achiziţiile centralizate.
Crearea unei baze de date pentru costurile medii şi controlul creşterilor de peste 20%
Realizarea sistematică de analize tematice ale cheltuielilor
Extinderea achiziţiilor centralizate pentru asigurarea eficienţei cheltuielilor publice
Reforma sistemului de salarizare unic
Impact bugetar - -1% din PIB pe perioada de prognoză 2025-2031
Reforma pensiilor generale
Impact bugetar - -1,8% din PIB de-a lungul perioadei de prognoză 2025 - 2031
1. fără titlu
(mesaj trimis de Oare este ADEVARAT în data de 25.10.2024, 22:50)
Am citit acesta insailare politica si nu-mi vine sa cred ca este produsul Ministerului de Finate ,,,culmea , in fruntea caruia se afla un membru PNL Oare este adevarat ?
Oare Domnule Ciuca ,asa crede Partidul Liberal ca se rezolva situatia nenorocita
in care se afla Romania astazi ?
Russine,frusine !!!!!!
Parasiti imediat Gasca cu PSD daca vreti sa mai sprijine Fortele care creeaza si furnizeaza puterea economica a acestei tari
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2024, 06:38)
Dar ce are planul ?
1.2. Chiar, concret... (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Valmon4 în data de 26.10.2024, 08:41)
..ce vedeti in planul respectiv? Cat va fi TVA-ul, cat impozitul pe dividende samd. ms
2. fără titlu
(mesaj trimis de Danusia în data de 26.10.2024, 08:09)
Mai multe biruri înseamnă.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2024, 10:03)
Deflație.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2024, 10:27)
unde vezi? deficitul va fi tot 7%
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2024, 09:12)
Vad ca nu se sfiesc sa includa procentul magic de 20% din sectorul bugetar…e procentul sub care o marire salariala e egala cu 0 (indiferent cat e inflatia - nu cred ca ati vazut vreodata o revendicare salariala sub 20% in sectorul bugetar) si atunci normal ca guvernul considera orice crestere sub 20% ca fiind normala, o nimica toata…
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2024, 09:30)
SA vezi acolo la "valoarea de piata " a proprietatilor ce petarde vor fi.
Aveam pe firma asa o impozitare.
de exemplu, la o hala la marginea orasului, fara drum , mergeai pe pamant 1 km, valoarea de vanzare reala, banii care i-am luat pe ea la vanzare, 80.000, valaoarea de evaluare la finante pt impozit 200.000 eur, la 1% imp /an. si cand i-am spus doamna vi-o vand cu 100.000 , faceti profit dublu, dc asta e valoarea de piata reala fas normal. asta va fi. niste taxe pe proprietati ca ti se face rau. si preturi din burta.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2024, 09:31)
jumuleala, tocmai dupa ce au anuntat ca nu mai cresc taxele.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2024, 11:24)
Și în cazul ăsta e vorba de dumping. Se acceptă proprietăți neîntabulate (aka furate). Orice "proprietate" neîntabulată sau "întabulată" abuziv (cu milioanele în Ro) trebuie să aibă valoare zero (sau, de ce nu, negativă) atât pentru impozitare cât și la înstrăinare. Caz școală planșeul de la Unirii. Ceea ce s-a și făcut până acum, "batista pe țambal" cu impozite "rezonabile" ca să nu reapară flagrant și persistent "pe tapet" furturile de după Revoluție.
Proprietatea dumneavoastră probabil valora și trei sute de mii dacă n-ar fi fost prin zonă ceva similar la cincizeci de mii dintr-alea "întabulate" cu metode specifice după 1989.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2024, 11:08)
NICI o scadere de cheltuieli, doar cresteri taxe. taxati la vot!
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2024, 11:27)
Ciolaneala pt purcei,
Si nimic pentru catei.
Ca de obicei.