Ministerul Muncii: CSA ar trebui să supravegheze fondurile private de pensii

Proiectul de lege privind pensiile facultative ocupaţionale va fi dezbătut în curînd în plenul Camerei Deputaţilor, a anunţat ieri Camelia Toma, consilier în cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cu ocazia conferinţei "Pensiile private în România", organizată de "Finmedia". Iniţiatorii legii nu au căzut încă de acord asupra formei finale a proiectului de lege, cele mai sensibile aspecte fiind legate de autoritatea care va reglementa şi supraveghea fondurile de pensii private, precum şi aspectele legate de instituţiile care vor administra aceste fonduri.

"Ministerul susţine ideea ca piaţa fondurilor de pensii private să fie reglementată şi supravegheată de un departament special constituit în cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) cu posibilitatea ca, pe viitor, acest departament să poată să se des-prindă de CSA", a declarat, ieri, doamna Toma. Nici aspectele legate de conducerea viitoarei autorităţi de supraveghere nu au fost clarificate, iniţiatorii proiectului de lege pendulînd între o conducere cu un singur preşedinte sau un comitet de conducere ales pe criterii politice şi economice.

Din aceste puncte de vedere, actul legislativ nu are prea multă susţinere, nici măcar din partea companiilor de asigurări. Problema apare cu atît mai delicată, cu cît realizăm că evoluţia (pozitivă sau negativă) fondurilor de pensii private va avea, pe lîngă impactul social puternic, o influenţă semnificativă asupra pieţei financiare româneşti, deoarece actorii de pe această piaţă vor fi atît societăţile de asigurare, cît şi băncile sau societăţile de inves-tiţii (piaţa de capital). Foarte multe voci de pe piaţa asigurărilor admit că fondurile de pensii ar trebui administrate de către o instituţie special constituită cu acest scop, care să aibă o logistică şi fonduri proprii, personal propriu cu o pregătire profesională adec-vată.

• Specialiştii BNR admit că actualul proiect de lege mai poate fi îmbunătăţit

Economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, consideră că printre principalele pericole potenţiale cu care s-ar putea confrunta fondurile de pensii se numără instabilitatea macro-economică, supravegherea şi reglementarea insuficient de puternică şi lichiditatea scăzută a pieţei. Domnia sa arată că, în funcţie de evoluţia macro-economică, fondurile de pensii vor avea (sau nu) capacitatea să ofere randamentele scontate. Domnul Lazea a declarat: "Ar trebui ca randamentele titlurilor de stat româneşti să fie mult mai atractive decît cele oferite pe pieţele externe, deoarece România va înregistra un ritm de creştere al PIB mai mare comparativ cu ţările occidentale. Pe de altă parte însă, nu este de dorit un ritm de creştere forţat (6%-7%) deoarece poate să conducă la inflaţie şi deficit de cont curent. România are deja dobînzi real pozitive, chiar şi la titlurile de stat, iar Banca Naţională promovează, în prezent, o politică de apreciere reală a leului faţă de coşul valutar".

Referitor la problema autorizării şi supravegherii, Valentin Lazea atrage atenţia că, în forma sa actuală, proiectul de lege face discriminare între administratorii şi depozitarii (băncile) fondurilor de pensii din punctul de vedere al cerinţei minime de capital. "Oricine poate să administreze un fond de pensii, deoarece cerinţa minimă de capital de două milioane euro este mult prea mică şi nu garantează nimic", arată reprezentantul BNR. În schimb, băncile, în calitate de depozitari ai fondurilor de pensii trebuie să aibă un capital minim de 12 milioane euro, peste reglementările europene şi ale BNR. Valentin Lazea atrage atenţia, totodată, că proiectul de lege nu impune cerinţe stricte asupra acţionarilor semnificativi ai fondurilor, în ceea ce priveşte onorabilitatea sau experienţa lor.

Cît priveşte lichiditatea, domnia sa se arată uşor sceptic în privinţa capacităţii pieţei de capital să ofere lichidităţile necesare dezvoltării fondurilor de pensii. În schimb, domnia sa afirmă: "Sînt optimist în privinţa lichidităţii generate de obligaţiuni sau de titlurile de stat. Însă, dacă Ministerul Finanţelor va continua să finanţeze deficitul bugetar preponderent de pe piaţa externă, consider că un astfel de ritm de emitere a titlurilor de stat pe piaţa internă nu va fi suficient pentru dezvoltarea pieţei fondurilor de pensii private".

Reprezentanţii BNR atrag, totodată, atenţia şi asupra faptului că orice aranjament de supraveghere al fondurilor de pensii trebuie să respecte res-ponsabilităţile şi funcţiile fiecărei instituţii de supraveghere, respectiv ale Băncii Naţionale (pentru bănci) şi ale Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (pentru societăţile de investiţii).