MINISTRUL APĂRĂRII, ANGHEL TÎLVAR:  "Alocarea a 2,5% din PIB ne permite demersul de consolidare a structurii naţionale de forţe"

Alocarea de 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) permite consolidarea structurii naţionale de forţe din domeniul Apărării, a declarat, miercuri, ministrul Angel Tîlvăr, la bilanţul Statului Major al Apărării pentru anul trecut, informează un comunicat al MApN.

Potrivit sursei citate, anul 2022 a fost marcat de războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, cu impact multidomeniu şi cu influenţă semnificativă asupra securităţii euro-atlantice. Corelat cu dinamica mediului regional de securitate, ansamblul activităţilor armatei s-a circumscris întăririi posturii de descurajare şi apărare, atât pe dimensiunea naţională, cât şi în context aliat. Direcţiile principale pe care s-a acţionat, care au vizat, printre altele, consolidarea capacităţii defensive proprii, creşterea capacităţii de reacţie a structurii de forţe şi realizarea de capabilităţi relevante, sunt menţinute şi pentru anul în curs. De asemenea, în setul de obiective constante se numără consolidarea resursei umane, inclusiv pe linia retenţiei personalului şi modernizării sistemului de învăţământ militar, înzestrarea cu armament şi tehnică moderne şi accentuarea procesului de instruire a militarilor.

Şeful Apărării a subliniat că, pe linie naţională, anul trecut s-au făcut paşi importanţi din punct de vedere al modernizării armatei. Programele majore de înzestrare şi de asigurare cu stocuri au înregistrat progrese. Au fost continuate proiectele demarate anterior, a fost semnat contractul de achiziţie a 32 de avioane F-16, au fost recepţionate echipamente aferente sistemelor HIMARS, derivatelor PIRANHA 5, a fost atribuit contractul pentru rachetele de coastă şi s-a realizat acordul-cadru pentru furnizarea de sisteme UAS.

De asemenea, au fost demarate procedurile pentru alte programe importante, cum ar fi autovehiculele tactice blindate de tip uşor. Capabilităţile militare care au fost consolidate sau iniţiate pe parcursul anului trecut sunt semnificative în raportul de forţe de la Marea Neagră, cu un efect de disuasiune important. Asigurarea militarilor cu echipament de protecţie individuală a fost un alt obiectiv atins. Instruirea a fost ajustată potrivit cerinţelor operaţionale ale spectrului de riscuri şi ameninţări din spaţiul Europei Centrale şi de Est.

Pe linia apărării colective, în anul 2022 un rol important a revenit consolidării prezenţei NATO pe teritoriul naţional. Dispozitivul defensiv aliat pe flancul estic şi, implicit, în regiunea Mării Negre a fost întărit şi echilibrat. Grupul de Luptă al NATO dislocat în Cincu, creşterea efectivelor şi capabilităţilor americane în baza Mihail Kogălniceanu, în principal, dar şi în alte locaţii, precum şi augmentarea cu noi trupe aliate a Brigăzii Multinaţionale de Sud-Est sunt exemple ale solidarităţii europene şi transatlantice în România.

Noul Concept Strategic al NATO, aprobat la Summit-ul de la Madrid, a avut, de asemenea, implicaţii pozitive în planurile sistemului naţional de apărare. Prezenţa aliată sporită în ţara noastră a însemnat şi un efort considerabil de sprijin şi de integrare în programul naţional de instruire, realizat fără sincope de structurile româneşti angajate în relaţionarea amplă şi rapidă cu forţele NATO. Structurile multinaţionale dislocate pe teritoriul ţării noastre au avut, în acest sens, un aport considerabil pentru coordonarea forţelor aliate pe flancul estic.

"Anul 2023 se va derula sub semnul recrutării de personal nou şi al instruirii celui existent. Va trebui să găsim metode mai eficiente atât pentru atragerea, cât şi pentru menţinerea personalului în armată. De asemenea, ne vom pregăti pe toate palierele, pe scenarii întrunite ale acţiunilor militare terestre, aeriene, navale şi în spaţiul virtual. Ne vom antrena cu tehnica nou intrată în dotare, vom utiliza lecţiile învăţate din conflictele actuale, alături de aliaţi şi parteneri, în ţară şi în străinătate. Exerciţiul Saber Guardian, o secvenţă importantă din seria Defender Europe 23, condusă de Forţele Terestre ale SUA în Europa şi Africa, va avea loc în ţara noastră. Totodată, un obiectiv important al Armatei României pentru 2023 îl reprezintă atingerea capacităţii operaţionale finale de către Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est, o structură de comandă esenţială în arhitectura de securitate aliată în zona de sud a flancului estic. Vom asigura un nivel ridicat al capacităţii de reacţie, vom dezvolta capabilităţi relevante pentru îndeplinirea misiunilor şi vom creşte nivelul de operaţionalizare al structurilor. În acelaşi timp, ne vom concentra pe îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de instruire ale militarilor", a afirmat generalul Daniel Petrescu.

Ministrul Angel Tîlvăr a evidenţiat că a găsit la Statul Major al Apărării o echipă consolidată şi matură, care îşi exercită cu realism actul de comandă şi control al structurii de forţe.

"Agenda pentru anul trecut a fost realizată cu atât mai mult cu cât a fost încărcată suplimentar, odată cu evoluţia negativă a situaţiei de securitate în regiunea Mării Negre şi Europa de Est. De remarcat sunt evoluţia ascendentă a procesului de instrucţie, dezvoltarea facilităţilor de pregătire şi modul de îndeplinire a angajamentelor internaţionale, în ţară şi în străinătate. Nivelul de ambiţie este ridicat, însă alocarea bugetară de 2,5% din PIB ne permite să continuăm acest demers al consolidării structurii naţionale de forţe. Militarii români ştiu ce au de făcut şi îşi ating cu tenacitate şi adaptabilitate priorităţile. Este evident necesar să continuăm demersurile pentru adaptarea suportului legislativ în domeniul apărării la noile realităţi şi voi sprijini, în acest sens, adoptarea pachetului cu proiectele normative care va facilita funcţionarea mai eficientă a instituţiei apărării", a declarat la finalul bilanţului ministrul Angel Tîlvăr.

La activitatea de autoevaluare au mai participat şefii de direcţii generale şi centrale din MApN şi echipa de comandă a Statului Major al Apărării, se menţionează în comunicat.