MIRCEA ILIESCU, INVESTITOR ŞI FONDATOR BVBESCU.RO: "Începutul acestui an, pe pieţele financiare, stă sub semnul incertitudinilor create de inflaţie"

Începutul acestui an, pe pieţele financiare, stă sub semnul incertitudinilor create de inflaţie şi de posibilitatea izbucnirii unui nou conflict armat în Ucraina, a afirmat Mircea Iliescu, investitor, financial advisor şi fondator BVBescu.ro, în cadrul primei ediţii din acest an a Earnings Report, eveniment dedicat rezultatelor financiare pe pieţele externe.

Iliescu a declarat: "Începutul acestui an stă sub semnul incertitudinilor create de inflaţie şi - mai degrabă pe plan local - de posibilitatea izbucnirii unui nou conflict armat în Ucraina. După un an de creşteri record pentru indicii americani şi europeni, de aproximativ 20%, avem un început de an 2022 ceva mai ezitant. Principalii indici ai pieţelor externe sunt în teritoriul negativ în acest an după primele 5 săptămâni, corectându-se între 3 şi 5 la sută. O parte importantă dintre companiile listate pe pieţele din SUA, China, Japonia şi Europa şi-au publicat deja rezultatele financiare, iar la prima vedere raportările sunt pozitive sau în linie cu aşteptările".

• Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România: "Inflaţia va determina ceea ce se va întâmpla pe pieţele financiare"

La rândul său, Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, a afirmat în cadrul evenimentului că "inflaţia" este cuvântul cheie şi inflaţia va determina ceea ce se va întâmpla pe pieţele financiare. Pentru piaţa americană, Codirlaşu a precizat că societăţile cu profit şi cu putere de transmitere pe lanţ a costurilor suplimentare sunt mai rezistente decât cele supraevaluate şi fără profit - din sectorul de tehnologie în principal - care se vor se vor confrunta cu o creştere a costurilor de finanţare.

"În România am avut azi decizia băncii centrale care a ridicat dobânda cu 50 de puncte de bază. Majorările anterioare au fost de câte 25 de puncte de bază, dar în acelaşi timp a mărit şi cu câte 25 de puncte de bază şi intervalul dintre facilitatea de credit şi rata-cheie. Prin urmare cam 50 de puncte de bază au fost şi precedentele majorări. BNR arată îngrijorări cu privire la inflaţie, se menţionează în comunicatul BNR că inflaţia s-ar putea să aibă 2 cifre anul acesta şi abia apoi va coborî", a spus Codirlaşu.

Acesta a arătat că pe lângă factorii ce ţin de cererea de bunuri şi servicii în 2020 şi 2021 "am avut bani printaţi de către băncile centrale ca niciodată", dar şi o disrupţie a lanţurilor globale de aprovizionare.

"Masurile luate de state, de a asigura distanţare, au întrerupt circulaţia mărfurilor între state. De aici creşterile de preţ. Avem o economie care îşi revine, deci necesitate mai mare de energie, de aici preţurile mai mari la energie. Avem pe de altă parte tranziţie de la un tip de energie, cea pe cărbune, la energia verde, de aici iarăşi o scădere temporară a ofertei de energie. Avem şi posibilitatea ca Rusia să invadeze Ucraina care iarăşi ar duce preţul energiei în sus. Energia are un impact extrem de puternic asupra preţurilor şi inflaţia trebuie cumva contracarată de băncile centrale şi vedem măsuri", a explicat vicepreşedintele CFA România.

Codirlaşu a subliniat că inflaţia este la niveluri ridicate atât în SUA - cea mai mare rată anuală din ultimii 40 de ani - cât şi în zona Euro - unde avem cea mai mare inflaţie de la introducerea euro.

"De zeci de ani nu au mai fost asemenea rate de inflaţie şi ca urmare pieţele sunt îngrijorate", a evidenţiat analistul.

Potrivit acestuia, creşterea economică vine cu această inflaţie asociată: "În opinia mea această inflaţie mare este preţul pe care îl plătim toţi pentru a nu fi generat o depresiune economică în timpul crizei coronavirusului. Riscul era extrem de mare, pieţele îngheţaseră, iar guvernele şi băncile centrale au ales să facă o suprareacţie, nu o subreacţie, de aici cantitatea aceasta extrem de ridicată de bani tipăriţi. Acesta este preţul pe care îl plătim pentru a fi depăşit economic cu bine această situaţie creată de pandemie".

Codirlaşu a mai spus că protecţie în faţa inflaţiei oferă în primul rând acţiunile şi mai important companiile care îşi permit să transmită pe lanţ costurile suplimentare.

"Un şoc pe inflaţie duce la o creştere măcar temporară a profiturilor companiilor. Prin urmare, companiile traversează cel mai bine această situaţie de inflaţie ridicată. Aceasta este inflaţia: majorările de preţuri de către companii. Prin urmare ele îşi menţin profitabilitatea, chiar le creşte profitabilitatea şi este suficient să ne uităm la sezonul de raportări, unde au fost recorduri de profitabilitate. Ce nu protejează de inflaţie: fixed income, care după cum spune şi numele este un venit fix. Un randament fix ajustat acum cu inflaţia dă pe minus. (...) Şi real-estate protejează de inflaţie, dar trebuie să ştim să investim. Nu cumpărând orice ne protejăm de inflaţie. Şi mărfurile şi metalele preţioase protejează de inflaţie. Dar aceste active sunt şi mai volatile. Dau un randament mai mare, dar cu un risc mai mare, iar pe acţiuni acum se vede riscul mai ales cu această corecţie de la început de an", a mai explicat Codirlaşu.

• Liviu Moldovan, analist financiar Admiral Markets România: "Inflaţia actuală nu este doar o inflaţie monetară"

Totodată, Liviu Moldovan, analist financiar la Admiral Markets România, a afirmat că inflaţia actuală de la nivel global nu este o inflaţie monetară, ci una energetică.

"Este bine că avem inflaţie, dar nu neapărat chiar atât de mare. În sensul că decât să vedem minus 2% dinamică pentru inflaţia preţurilor de consum, adică deflaţie, este mult mai bine să avem inflaţie. Nu atât de mare însă pentru că ştim că ronţăie din depozite, economii, pensii, salarii, care nu cresc neapărat cu acelaşi ritm. Cât va dura? Dificil de spus. Nu va depinde, ca în alte situaţii, de ceea ce fac băncile centrale pentru că nu este o inflaţie monetară sau monetaristică sau generată de prea mulţi bani în piaţă care bântuie după prea puţine mărfuri şi servicii, definiţia clasică... Este o inflaţie energetică, o inflaţie generată de o creştere, unii spun bulă speculativă şi nu e complet greşit, a preţurilor la energie. Că barilul de petrol nu mai e 78 de dolari, este 87, nu e ceva spectaculos. Nu despre asta e vorba în principal. Aproximativ o treime din preţul combustibilului la pompă este dat de preţul barilului la ţiţei, restul fiind tot felul de taxe şi accize şi aşa mai departe. Problema principală vine de la majorarea preţului gazelor naturale, în special în Europa. O chestie cauzată de tensiunile cu Rusia. Kremlinul a închis practic parţial robinetul alimentării cu gaze către Europa, plus masarea trupelor la graniţa cu Ucraina, discuţii interminabile în ceea ce priveşte Nord Stream 2 şi aşa mai departe", a spus Moldovan.