MIRCEA URSACHE, ASF: "Finanţarea prin sistemul bancar trebuie înlocuită cu investiţiile pe piaţa de capital"

Finanţarea prin sistemul bancar trebuie înlocuită cu investiţiile în piaţa de capital, este de părere Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Domnia sa susţine că ţara noastră este pregătită să primească investitori pe bursă, cele patru legi specifice urmând să fie aprobate.

Orice investitor străin poate veni pe piaţa noastră de capital şi orice investitor român poate merge pe bursele din afară, subliniază domnul Ursache, menţionând că nu vorbeşte de nivelul tranzacţiilor de la noi şi de apetitul din piaţă.

Vicepreşedintele ASF a declarat, ieri, într-o conferinţă aniversară, la zece ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană (UE): "În momentul de faţă, cei zece ani au marcat îmbunătăţiri pe piaţa de capital, cel puţin sub aspectul încrederii investitorilor, ca urmare a listărilor din ultimii ani, şi rezultatul a fost văzut. Acum trei luni, agenţiile internaţionale de rating au acceptat România pe lista pieţelor care trec de la piaţa de frontieră la piaţa emergentă. Asta înseamnă de fapt şi o schimbare fundamentală a tipului de investitori care vor veni în piaţa românească. Al doilea mare câştig este că am deschis şi apetitul politicului".

Mircea Ursache a mai spus: "Lumea realizează că finanţarea prin sis-temul bancar, atât de lacomă cum a fost în ultimii ani, trebuie înlocuită şi singurul înlocuitor serios este piaţa de capital".

Domnia sa consideră că, în viitor, tot ce se va privatiza la noi ar trebui să se privatizeze numai prin piaţa de capital, "singura corectă, onestă, în care investitorii să fie convinşi că gestiunea lor va fi una în folosul profitului": "Cred că listările trebuie să fie obligatorii, pentru că prezenţa acestui tip de acţionari asigură o guvernanţă corporativă care înseamnă un control asupra managerilor companiilor româneşti".

Mircea Ursache a amintit şi că, la finele lunii septembrie, ţara noastră a fost inclusă oficial în Watchlist - lista ţărilor cu potenţial substanţial pentru trecerea la statutul de piaţă emergentă, conform deciziei FTSE Russell.

• Mihai Ionescu: "Aderarea la UE - un rău necesar"

Aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană a fost un rău necesar pentru noi, apreciază Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Domnia sa ne-a declarat: "Nimeni nu neagă valenţele pozitive ale aderării României la UE, care a fost un rău necesar. Încă, nu eram pe deplin pregătiţi decât pe hârtie. În realitate, economia nu a fost pregătită, dovadă stând evoluţia cursului de schimb, care a provocat mari suferinţe şi balanţa comercială, care s-a degradat vizibil odată cu aderarea, pentru că partenerii noştri ne-au tratat ca pe o piaţă de desfacere, invadându-ne cu produsele lor".

În primii zece ani de la aderare, România ar fi trebuit să aibă principalii indicatori economici la nivelul mediu al celor din Uniune, ceea ce nu s-a întâmplat, ne-a spus domnul Ionescu, subliniind că economia nu a fost pregătită nici pentru consumul stimulat. "Evoluţia pozitivă a consumului a determinat creşterea vertiginoasă a importurilor şi, res-pectiv, creşterea deficitului comercial, care va depăşi pentru prima dată nivelul de 10 miliarde euro", arată domnul Ionescu.

Domnia sa atrage atenţia că economia nu a beneficiat de fondurile europene atrase de noi, care au fost utilizate, în mare parte, pentru "simpozioane, seminarii etc.": "Fără să fim pesimişti şi antieuropeni, trebuie să medităm asupra unei percepţii din piaţă, care indică faptul că, în cei zece ani de la aderare, România şi-a accentuat caracterul de colonie a UE".

În acest context, trebuie să fim foarte exigenţi când vom pune problema aderării la zona euro, atrage atenţia preşedintele ANEIR, menţionând: Când vom intra în zona euro, nu vom mai vorbi despre o aderare, ci despre o integrare. Nota de plată va fi decontată încă din prima zi de după această integrare, întrucât moneda naţională va dispărea şi nu vom mai avea instrumente cu care, prin politici de curs, să rezolvăm anumite dezechilibre din economie".

• Vasilescu: "Trecem din nou printr-o fază de tranziţie, aşa ne este dat"

Ţara noastră trece din nou printr-o fază de tranziţie, subliniază Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţioanle a României (BNR), care a menţionat: "Criza nu cred că s-a încheiat, dar se întâmplă ceva inedit în istorie - ciclurile economice nu mai sunt aşa cum ştiam din teorie, şi anume o fază de avânt, urmată de una de declin, după care vine iar avântul. Faza de declin s-a cam încheiat, dar nu începe o nouă fază de avânt, ci trecem din nou printr-o fază de tranziţie. Aşa ne este dat nouă, să tot trecem prin tranziţie", a subliniat Vasilescu.

În opinia domnului Vasilescu, România nu a ieşit din criză, dar înregistrează cea mai mare viteză de creştere din Uniunea Europea-nă, pe o bază care, însă, nu este la fel de bună: "Este cert, criza a început cu o recesiune, dar din 2011 avem creştere economică, iar aceasta s-a grăbit tot mai mult şi, dacă în 2015 viteza de creştere economică a fost pe locul şase în UE, acum, în 2016, suntem prima ţară ca viteză din UE. Gonim cu viteza cea mai mare în UE, dar din păcate avem o povară istorică cumplită pe care o ducem în spate, şi, dacă viteza este bună, baza nu mai e la fel de bună".

Adrian Vasilescu a spus că ţara noastră se află pe locul al şaselea în UE după populaţie, pe locul al 17-lea după dimensiunea PIB-ului nominal şi pe penultimul loc între cele 28 de state UE, fiind urmată de Bulgaria, după puterea de cumpărare.

• Gheţea: "Am convingerea că sistemul bancar românesc va trece peste legile electorale"

Când ţara noastră a avut nevoie de finanţare, atunci sistemul bancar a reuşit, prin subsidiarele băncilor străine, dar şi prin cele cu capital românesc, să concentreze fondurile necesare, chiar dacă acestea au fost criticate ca fiind nocive pentru sistem, a arătat, ieri, Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank. Domnia sa a menţionat: "Când nu a mai fost nevoie de aceste fonduri, cu sprijinul BNR, dar şi al instituţiilor financiare internaţionale, FMI şi CE, fondurile s-au retras din România, dar nu în devălmăşie, ci printr-un program bine stabilit. Acum asistăm la o înlocuire a fondurilor venite sub formă de împrumuturi din afară cu fonduri de pe piaţa locală".

Radu Gheţea a amintit şi faptul că, în ultima perioadă, sistemul bancar a fost martor la promovarea unor legi "electorale", ajustându-şi activitatea "la câteva provocări de natură legislativă, şi anume iniţiative legislative cu iz electoral şi populist": "Încă mai sunt ecouri, dar am convingerea că sistemul bancar românesc. Aşa cum a făcut mereu, va trece şi peste acest obstacol creat în ultima perioadă".

În cei zece ani de când România a aderat la UE, CEC Bank a acordat 34.000 de credite în cadrul procesului de utilizare a fondurilor europene, fiind atrase granturi de 14 miliarde lei.

Conform domniei sale, în ultima zi a anului 2006, înainte cu o zi de aderarea la UE, Guvernul de la acea vreme a luat decizia să oprească procesul de privatizare de la CEC, majorând capitalul social al băncii cu 500 de milioane de lei. Radu Graţian Gheţea a explicat: "Aceea a fost singura participare în numerar pe care statul a făcut-o în această instituţie în ultimii zece ani. În plus, am avut dreptul să reţinem profit, astfel că 520 de milioane de lei din profitul băncii au fost utilizaţi pentru majorarea capitalului în aceşti ani", a adăugat preşedintele CEC Bank.

În ultimii zece ani, dar şi în primele nouă luni din 2016, CEC Bank a înregistrat profit, a precizat domnul Gheţea, exprimându-şi speranţa că întreg acest an se va încheia pe profit.

Preşedintele CEC a conchis că sistemul bancar continuă să se conformeze reglementărilor europene din domeniu, aşteptând noul exerciţiu de evaluare a băncilor româneşti.

• Puşcaş: "Este în criză o Uniune Europeană, dar va fi o altă UE şi va trebui să jucăm cu alte instrumente"

Aderarea noastră la UE a fost o decizie bună, consideră Leonard Orban, consilier prezidenţial. Domnia sa a prezentat evoluţia câtorva indicatori din ultimii zece ani. Potrivit domniei sale, PIB-ul a fost, în 2006, de 98 de miliarde euro şi a ajuns, la finalul anului trecut, la 160 de miliarde euro, crescând cu 63%. În acelaşi timp, investiţiile străine directe aproape s-au dublat, de la 34 miliarde euro în 2006 la 64 miliarde euro la sfârşitul lui 2015. Banii absorbiţi de la UE au însumat peste 39 miliarde euro, la o contribuţie a ţării noastre la bugetul comunitar de circa 13 miliarde euro.

Profesorul universitar doctor Vasile Puşcaş, fost negociator şef al României cu UE, susţine că UE se va dezvolta. Conform domniei sale, este în criză o Uniune Europeană, "dar va fi o altă UE şi va trebui să jucăm cu alte instrumente". Domnul Puşcaş apreciază că nici până acum nu avem o strategie de integrare economică şi că trebuie să facem paşi în acest sens cât mai curând posibil.

Avocatul Gabriel Biriş este de părere că aderarea la UE a adus o serie de aspecte pozitive, menţionând, însă, că frauda la TVA a explodat odată cu dispariţia vămilor, care aveau rolul să colecteze Taxa pe Valoarea Adăugată la intrarea în ţară.

Unul dintre indicatorii importanţi ai economiei este piaţa imobiliară, care, conform prognozelor, nu va reveni la nivelul de dinaintea crizei, până în 2025, în spaţiul comunitar, apreciază Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO, Domnia sa a evidenţiat că, în acest sector există atât potenţial, cât şi bani alocaţi pentru dezvoltarea pieţei. Laurenţia Plos-ceanu a spus că, potrivit estimărilor, mai mult de 50% din sumele disponibile vor fi utilizate în Polonia, res-tul - în Ungaria, Bulgaria, România, Cehia şi Slovacia.