Modificarea legislaţiei penale, analizată de un grup de lucru la Ministerul Justiţiei

Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a decis la finalul săptămânii trecute constituirea "Grupului de Lucru - Politica Penală a României 2024", care are drept scop elaborarea şi punerea în dezbatere publică a variantele revizuite ale Noilor Coduri Penale şi ale legislaţiei penale speciale de bază şi, ulterior, sesizarea Parlamentului până cel târziu la data de 31 decembrie 2024.

"Politica penală a statului se află la o răscruce. De la adoptarea noilor coduri penale, sute de intervenţii au fost făcute pe proiectele iniţiale, încă din faza de dezbateri parlamentare şi până în prezent, fenomenul criminologic a evoluat, provocările la care trebuie să răspundă instituţiile de aplicare a legii s-au diversificat. Un efort concertat, structurat şi integrat de cooperare între executiv, legislativ, puterea judecătorească, profesiile juridice, mediul academic şi societatea civilă, se impune a fi lansat pentru evaluarea status quo-ului legislativ, a jurisprudenţei instanţelor române, CCR, CJUE şi CEDO, a propunerilor legislative aflate în Parlament, a fenomenului criminologic, a dinamicii şi tendinţelor acestuia, a nevoilor prezente şi de perspectivă ale sistemului judiciar şi ale beneficiarilor finali - cetăţenii şi societatea românească în ansamblul ei. Acest demers se va încadra implicit într-un binevenit şi necesar proces mai larg de simplificare şi clarificare normativă la scara întregului sistem de drept românesc", se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Justiţiei, care lansează această iniţiativă de cooperare inter-instituţională între instituţiile statului, precum şi între stat şi societatea civilă.

Ministerul de resort mai arată că iniţiativa respectivă nu va afecta în nici un fel proiectele legislative cu care Guvernul a sesizat deja Parlamentul, inclusiv proiectele de modificare a codurilor penale pentru implementarea de urgenţă a deciziilor CCR în cuprinsul codurilor, proiecte care vor fi susţinute în continuare.

Ministerul mai arată că actualul Cod Penal şi actualul Cod de Procedură Penală au fost adoptate în 2009 şi 2010. Codul penal a fost adoptat prin procedura parlamentară a asumării răspunderii Guvernului pe proiect. Codul de procedură penală a fost dezbătut şi adoptat pe calea procedurii parlamentare ordinare. "Ulterior, în 2012 şi 2013 Parlamentul a mai făcut câteva sute de modificări celor două legi, schimbându-se în multiple secţiuni filosofia şi soluţiile concrete de reglementare privind mai multe instituţii din coduri.

Modificarea formelor iniţiale ale proiectelor în procesul lor de adoptare şi modificările ulterioare ale celor două legi au transformat concepţia iniţială a redactorilor codurilor şi au afectat pe alocuri coerenţa reglementării. În consecinţă, ulterior, pe parcursul aplicării celor două legi care suferiseră deja numeroase interpolări şi modificări, prin peste 80 de decizii ale Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate au fost declarate zeci de articole ale acestor acte normative ca fiind neconstituţionale sau constituţionale condiţionat de o anumită interpretare. Multe dintre aceste decizii de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate a unor texte din cele două acte normative au fost urmate de intervenţii legislative prin care s-a încercat punerea în acord cu Constituţia, aşa cum a fost aceasta din urmă interpretată prin respectivele decizii. Din păcate, au fost şi cazuri în care punerea în acord cu Constituţia nu a permis menţinerea concepţiei iniţiale a autorilor proiectelor celor două coduri", arată reprezentaţii Ministerului Justiţiei.

Ei precizează că, de la data intrării în vigoare a Codului penal, au fost adoptate 33 de acte normative de modificare a acestuia, iar de la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală acesta a fost modificat şi/sau completat de mai mult de 30 de acte normative.

În Parlament, sunt, în prezent, peste 50 de propuneri legislative de modificare şi/sau completare a celor două coduri penale.

"Această fluctuaţie legislativă, care uneori a fost incoerentă, a afectat inevitabil eficienţa parchetelor, a poliţiei şi caracterul unitar al jurisprudenţei, conducând, nu de puţine ori, la soluţii diferite în cazuri similare, conducând inclusiv la o potenţială aplicare neunitară a legii penale şi vulnerabilităţi sub aspectul respectării jurisprudenţei CEDO.

De aceea, din perspectiva stabilităţii, predictibilităţii şi coerenţei legislative, a eficienţei combaterii infracţionalităţii de toate tipurile într-un mod structurat logic şi coerent, din perspectiva fenomenelor criminologice din societatea românească contemporană şi a nevoilor de siguranţă juridică ale cetăţenilor şi societăţii în ansamblu, precum şi a necesităţii protecţiei valorilor democratice într-un context în care democraţiile sunt supuse unui test de rezistenţă atât în interiorul fiecărei ţări democratice, cât şi în context regional şi global, se impune o regândire a politicii penale şi o resetare a demersurilor legislative referitoare la Codul penal şi Codul de procedură penală", susţine Ministerul Justiţiei.

De aceea, reprezentanţii Ministerului Justiţiei consideră că este nevoie de o dezbatere realistă pentru elaborarea unei politici penale reînnoite, iar acest demers nu poate fi doar o "afacere de familie" a Justiţiei, ci unul care să reprezinte un loc în care toţi specialiştii să-şi poată spune cuvântul, inclusiv cei din societatea civilă, cuvântul final urmând să revină Parlamentului.