Modificarea legislaţiei penale, sub lupa CCR

Plenul Curţii Constituţionale a României (CCR) ar urma să se pronunţe, astăzi, pe sesizările privind modificările aduse la mijlocul lunii aprilie, de parlamentarii PSD, ALDE, UDMR şi cei ai minorităţilor naţionale, Codului penal şi Codului de procedură penală.

Decizia ar fi trebuit să fie dată în urmă cu o săptămână, dar motivul amâ-nării a fost trimiterea cu întârziere a concluziilor de către judecătorii raportori, astfel că ceilalţi membri ai CCR nu au avut timp să îşi formeze o părere. Judecător raportor pe Codul penal este preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, iar pe Codul de procedură penală este fostul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar.

Surse din cadrul CCR susţin că este posibil ca magistraţii constituţionali să respingă pentru a doua oară modificările aduse legislaţiei penale. Cei mai mulţi dintre membrii CCR ar considera că parlamentarii din Comisia specială condusă de Florin Iordache au pus greşit în aplicare decizia Curţii Constituţionale, care a mai respins o dată modificările aduse celor două acte normative.

Unul dintre motivele pentru care va fi retrimisă în Parlament legea de modificare a Codului penal este articolul referitor la prescripţia faptei penale. În decizia din 2018, prin care CCR a respins modificarea Codului penal, judecătorii constituţionali au explicat că "întreruperea termenului de prescripţie, cu consecinţa curgerii unui nou termen de prescripţie, nu poate fi raportată la persoană, ci la faptă, acesta din urmă fiind criteriul care ţine de natura prescripţiei."

Dar, în urma reexaminării în Comisia Iordache, Parlamentul a preluat forma în vigoare a art. 155 alin. (2) din Codul Penal, ceea ce înseamnă că nu a fost res-pectată decizia CCR.

Pe 10 mai, preşedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională modificările aduse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, făcute pe repede înainte de Comisia Iordache şi care au fost votate după doar două săptămâni de simulacru de dezbatere. Ambele legi îi fuseseră transmise preşedintelui pentru promulgare pe 2 mai.

Anterior, şi PNL şi USR au atacat modificările aduse celor două acte normative la Curtea Constituţională, considerând că sunt peste "300 de modificări nocive". USR consideră că toate aceste modificări vin în contradicţie nu doar cu statul de drept, "şubrezind politica penală a României'' şi favorizând infractorii, dar şi cu Legea fundamentală.

Reamintim că PSD şi ALDE au introdus în Codurile penale modificări majore care ar echivala cu o amnistie mascată pentru abuzul în serviciu, trafic de influenţă şi neglijenţa în serviciu.