MODIFICĂRI ÎN FAVOAREA INFRACTORILOR DNA desfiinţează modificările propuse de Tudorel Toader

Direcţia Naţională Anticorupţie este nemulţumită de cele mai recente propuneri formulate de Ministerul Jus-tiţiei pentru modificarea legislaţiei penale (Codul Penal, Codul de procedură penală, Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, proiectul de act normativ privind contestaţia în anulare). Într-un comunicat pe site-ul instituţiei se afirmă că, dacă modificările propuse de ministerul condus de Tudorel Toader vor intra în vigoare, acestea ar afecta în mod substanţial activitatea de urmărire penală şi implicit capacitatea de a trage la răspundere penală a celor care au săvârşit fapte penale.

Procurorii anticorupţie sunt nemulţumiţi de posibilitatea acordată condamnaţilor, de a contesta deciziile definitive pronunţate de completurile de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, chiar dacă a expirat termenul prevăzut de Codul de procedură penală. Ei susţin că această prevedere ar putea determina rejudecarea unui număr de 42 cauze cu 335 inculpaţi, faţă de care ÎCCJ, în completuri de 5 judecători, a pronunţat decizii definitive în perioada 01 februarie 2014 - 29 noiembrie 2018. Prin cele 42 de hotărâ-ri definitive pronunţate de completurile de 5 judecători s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 5,5 milioane de lei, 16,5 milioane de euro şi 2 milioane de USD, precum şi despăgubiri civile în favoarea statului român în cuantum de 23 milioane lei şi în favoarea altor părţi civile în cuantum de 2 milioane lei.

În comunicatul DNA se arată: "O astfel de normă prin care se repun în termen titularii contestaţiei în anulare întemeiat pe cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală este neconstituţională şi încalcă dispoziţiile art.1 alin.(4) şi (5) precum şi art.115 alin.(4) din Constituţie. Tot-odată, nu se poate adopta o soluţie legislativă cu efect retroactiv pentru cauzele deja judecate definitiv".

Procurorii DNA susţin că intervenţia legiuitorului delegat - Guvernul - pentru "repunerea în termen a celor condamnaţi definitiv prin hotărâre judecătorească" aduce atingere gravă principiului securităţii raporturilor juridice şi încrederii cetăţenilor în actul de justiţie. În comunicat se precizează că instituirea unei căi extraordinare de atac sau repunerea în termen pentru formularea unei căi extraordinare de atac deja existente are caracterul unei norme de drept procesual penal şi nu de drept penal substanţial.

Mai mult, conform procurorilor, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO nu a fost încălcat atâta timp cât judecătorii care au făcut parte din completurile de 5 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt independenţi, dosarele au fost repartizate aleatoriu şi judecata a avut loc cu numărul de judecători prevăzut de lege.

Magistraţii avertizează că, în cazul admiterii acestor contestaţii în anulare, există, în mod evident, posibilitatea desfiinţării măsurilor asigurătorii dis-puse şi implicit posibilitatea sustragerii bunurilor indisponibilizate în vederea reparării pagubelor produse prin infracţiune sau a executării măsurilor de siguranţă prevăzute de lege. De asemenea, părţile civile şi statul vor fi expuse riscului de a nu mai recupera prejudiciile şi nici de a obţine executarea hotărârilor într-un termen rezonabil.

• 1249 de dosare vor fi anulate

O altă modificare contestată de DNA, dar pe care ministrul Tudorel Toader o doreşte aprobată prin ordonanţă de urgenţă, se referă la faptul că nu va mai fi considerată infracţiune şi prin urmare, nu va mai fi pedepsită, fapta abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite aşa cum este formulată de art. 132 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, deoa-rece acest articol va fi abrogat prin viitorul act normativ.

Procurorii anticorupţie afirmă că abrogarea acestui articol va afecta în mod grav activitatea desfăşurată de către DNA, în condiţiile în care există 1249 dosare în care a fost începută urmărirea penală in rem sau in personam pentru această infracţiune. Aproximativ 25% din totalul infracţiunile trimise in judecată de DNA reprezintă infracţiunea definită de art. 132, ce ar urma să fie abrogat prin ordonanţa de urgenţă iniţiată de Tudorel Toader.

Magistraţii consideră că, dacă intră în vigoare, această modificare va determina închiderea unui procent important din numărul cauzelor soluţionate în prezent de către DNA. Abrogarea acestui articol ar fi în contradicţie şi cu dispoziţiile art 19 privind abuzul de funcţie din Convenţia ONU privind Corupţia ( Convenţia de la Merida) ratificată de România. Conform art. 19 din Convenţie, una dintre caracteristicile infracţiunii de corupţie este condiţia ca fapta să fie comisă în scopul obţinerii unor avantaje necuvenite pentru sine sau pentru altul.

La fel stau lucrurile şi cu privire la modificările pe care ministrul de resort doreşte să le facă în legătură cu infracţiunea de dare de mită. Procurorii consideră că prevederile din proiectul de OUG vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite pentru care nu s-a formulat denunţ în termen de 1 an de la săvârşirea faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte.

• Infractori scăpaţi de reducerea termenelor de prescripţie

În privinţa reducerii termenelor de prescripţie pentru anumite categorii de infracţiuni, magistraţii afirmă că aceas-ta va afecta dosarele instrumentate de DNA, multe dintre dosarele aflate în instrumentare riscă să fie clasate, iar dintre cele deja trimise în judecată, multe riscă să fie finalizate cu încetarea procesului penal, pe motiv de pres-criere a faptelor.

Procurorii susţin că reducerea nejus-tificată a termenelor de prescripţie pentru infracţiunile pedepsite cu închisoare mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani, precum şi în cazul celor pedepsite cu închisoare mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani, va influenţa activitatea DNA, deoarece majoritatea faptelor de corupţie se încadrează în aceste limite de pedepasă.

Practic, prin această modificare, în toate cauzele DNA se vor reduce termenele de prescripţie, situaţie în care persoanele suspectate pentru comiterea faptelor de corupţie vor putea scăpa de răspunderea penală.

Magistraţii sunt nemulţumiţi şi de modificarea Codului de procedură penală cu privire la comunicarea publică şi declară că formularea prevăzută în proiectul de act normativ este neclară. Procurorii susţin că dispoziţiile respective riscă să limiteze dreptul la informare corectă şi să suscite interpretări în sensul afectării exigenţei de transparenţă pe care autorităţile publice sunt obligate să o asigure. Conform DNA, opinia publică se va afla în situaţia de a fi informată numai de anumite părţi implicate în procesul penal, respectiv sus-pectul ori inculpatul, fără a se cunoaşte perspectiva organului judiciar.

Proiectele de ordonanţe de urgenţă privind modificarea legilor justiţiei şi legislaţiei penale au fost iniţiate de ministrul Tudorel Toader, la solicitarea coaliţiei PSD-ALDE, şi se află pe circuitul de avizare. După ce aceste proiecte de acte normative vor primi avizele necesare, inclusiv de la plenul Consiliului Superior al Magistraturii - fie că vorbim despre avizare pozitivă sau negativă - ele vor intra în prima şedinţă de Guvern pentru aprobare. Imediat ce vor fi publicate în Monitorul Oficial, ordonanţele de urgenţă vor intra în vigoare. Modificarea lor ar mai putea fi realizată doar cu prilejul dezbaterii acestora în Parlament, dar este greu de crezut că membrii coaliţiei PSD-ALDE vor schimba ceva.

Proiectele legislative iniţiate de Ministerul Justiţiei sunt criticate şi de importanţi oficiali europeni, care consideră că acestea nu respectă recomandările din raportul pentru anul 2018 pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, recomandările din raportul GRECO şi opiniile Comisiei de la Veneţia.