Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, ieri, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung. Este vorba despre măsurile fiscale asumate de guvernul Ciolacu în Parlament, majoritatea lor urmând a intra în vigoarea de la 1 ianuarie 2024.
Legea impune un prag de impozitare de 2% pe cifra de afaceri a băncilor pentru anii 2024 şi 2025. Totodată, companiile mari, cu cifre de afaceri care depăşesc 50 milioane euro, vor fi nevoite să plătească un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă impozitul plătit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal şi modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Mai mult, actul normativ modifică şi taxarea microîntreprinderilor, respectivii agenţi economici fiind nevoiţi să achite, de la 1 ianuarie 2024, următoarele impozite pe profit: 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro; 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau desfăşoară anumite activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare unor coduri CAEN specifice.
Prin legea respectivă s-au limitat şi redus facilităţile fiscale acordate angajaţilor din sectorul IT&C până la 31 decembrie 2028 inclusiv, precum şi a facilităţilor fiscale acordate sectoarelor construcţii, agricol şi industria alimentară, prin introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv. Mai mult, angajaţii din respectivele sectoare de activitate vor plăti şi contribuţiile CASS.
În ceea ce priveşte taxarea muncii, legea asumată în Parlament de Guvern şi promulgată ieri de preşedintele Iohannis stabileşte impozitarea cu 10% - pentru CASS - a bonurilor de masă şi voucherelor de vacanţă acordate angajaţilor.
Pe lângă aceste măsuri, actul normativ mai prevede majorarea TVA pentru unele bunuri şi servicii. Astfel, TVA creşte de la 5% la 9% pentru livrarea de locuinţe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, precum şi pentru livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice. Proprietarii sălilor de fitness vor plăti TVA de 19%, la fel cum vor plăti şi antreprenorii care organizează bâlciuri, parcuri de distracţii, parcuri recreative şi evenimente sportive. TVA de 19% vor plăti, conform noului act normativ, comercianţii care livrează bere fără alcool şi alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs. Modificările fiscale mai conţin mărirea accizelor pentru băuturile care conţin zahăr, pentru tutun şi pentru băuturile alcoolice.
Noile norme fiscale conţin şi un impozit special pentru case/apartamente şi maşini scumpe, de 0,3%, care se va aplica pentru persoanele care au în proprietate clădiri cu valoarea impozabilă a clădirii de peste 2,5 milioane lei şi pentru persoanele fizice şi persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 375.000 lei.
Amintim că Guvernul a decis asumarea acestei legi pentru a reduce deficitul bugetar al ţării noastre, care anul acesta se estimează că va fi cu 1,1% mai mare decât ţinta stabilită în primăvara anului 2020 cu Comisia Europeană pentru finalului anului 2023 şi anume 4,4%.