Modificările la Legea Educaţiei provoacă discuţii contradictorii

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, adoptată de Senat, a stârnit mai multe reacţii nu foarte favorabile.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) îşi exprimă nemulţumirea cu privire la modul şi forma în care Legea nr. 159/2019 a fost adoptată şi solicită Preşedintelui Klaus Werner Iohannis, să nu promulge acest act normativ, întrucât, prin modificările aduse documentului se aduc mari deservicii sistemului educaţional autohton:

"Amendarea art. 213 alin. (7) din Legea nr. 1/2011 a Educaţiei Naţionale, eliminarea dispoziţiilor care fac referire la faptul că "o persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate complete, succesive" şi eliminarea în totalitate a acestor prevederi pecetluieşte în mod vădit democraţia universitară şi principiile pe care universităţile din ţară şi le asumă. Astfel, această arogare a unei funcţii de conducere fundamentală pentru instituţiile de învăţământ superior pe durată nelimitată direcţionează unilateral educaţia spre totalitarism universitar. Considerăm că un monopol care este animat sau înarmat cu o ideologie căreia îi conferă o autoritate absolută, pe cale de consecinţă, devine adevărul oficial al unei instituţii, fără valenţe interpretative. Rectorii vor fi dezvăţaţi de meteahna rigurozităţii, prin stăpânirea mai confortabilă a acestei funcţii şi, în acest mod, se creează un ecart masiv între sintagmele ce disciplinează funcţia de rector şi realitatea factuală, în cazul în care aceste prevederi vor fi promulgate sub această formă. Aviditatea după funcţie va constitui un nou canon al candidaţilor, şi nu calitatea din propriile universităţi.

Mai mult decât atât, constatăm cu stupoare faptul că decidenţii folosesc educaţia ca o unealtă politică. Curtea Constituţională a României a statuat într-o decizie din 2014 faptul că "Dezbaterea parlamentară a problemelor importante ale naţiunii trebuie să asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentală, precum statul de drept, pluralismul politic şi democraţia constituţională. Acesta este motivul pentru care Curtea apreciază că, în realizarea atribuţiilor constituţionale, Parlamentul trebuie să-şi exercite cu bună-credinţă drepturile şi obligaţiile constituţionale, cultivând o conduită a dialogului politic, atunci când interesul major al naţiunii o impune." Astfel, se poate deduce faptul că educaţia nu constituie un subiect de interes naţional pentru membrii Parlamentului României la momentul actual, iar deciziile luate dovedesc un caracter politic neumbrit, în defavoarea principiilor democratice, care ar trebui să fie respectate fără echivoc în astfel de structuri. Tocmai de aceea, subliniem că aceste alterări legislative se dovedesc a fi vădit neconstituţionale şi instigatoare la injusteţe."

ANOSR consideră că: "Astfel de imersiuni complet neconstituţionale ale puterii legislative, prin intervenţii anarhice şi pur politice, vulnerabilizează democraţia. Interesele existente produc mutaţii în axul actului educaţional, astfel încât acesta pare mai adesea că gravitează în jurul calităţii sociale a persoanei, decât în jurul dezvoltării constante a învăţământului universitar. Având în vedere toate aceste aspecte semnalate, considerăm că intrarea în vigoare a Legii nr. 159/2019 în prezenta ei formă lezează exigenţa pe care funcţia de rector ar trebui să o garanteze. Astfel, solicităm Preşedintelui României să nu promulge actul normativ sub forma actuală şi să formuleze o cerere de reexaminare a acestui act normativ pe care să o înainteze Parlamentului României."

Pe de altă parte, managerul Teatrului pentru Copii şi Tineret "Gong" Sibiu, Adrian Tibu, se arată mâhnit de introducerea gratuităţii pentru elevi în instituţiile de spectacole, apreciind că necorelarea legilor este o lipsă de viziune: "Am încercat de fiecare dată să găsesc înţelepciunea pentru a face într-un sistem care se tot desface. Voi fi forţat să nu mai investesc ca până acum în proiecte pentru copii şi tineret, ci «în săli de nunţi şi botezuri». Măi... nu se mai poate! Până aici! Sunt managerul unei instituţii publice de spectacole de cinci ani şi am încercat de fiecare dată să găsesc înţelepciunea pentru a FACE într-un sistem care se tot DESFACE. Să nu mai comentez, ci să mă adaptez, de cele mai multe ori la măsuri aplicate retroactiv. Deşi am mari semne de întrebare, nu voi comenta fezabilitatea aspectelor legate de organizarea sistemului educaţional prin proiectul de lege iniţiat de UDMR şi adoptat în Senatul României. Există profesionişti care trebuie să se pronunţe. Deşi include facilităţi esenţiale pentru elevi, nu cred că această lege trebuia mutilată".

Adrian Tibu se arată mâhnit de modul în care a fost adoptată legea respectivă. "Sunt absolut mâhnit de modul în care s-a avansat tacit, fără un dialog real, impactul gratuităţii elevilor în teatrele pentru copii, în condiţiile în care aceştia reprezintă publicul ţintă, majoritar".

El explică faptul că există deja Legea 71/2018 pentru modificarea art. 84 alin. (1) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, prin care elevii din învăţământul preuniversitar beneficiază de 75% reducere la bilete, iar studenţii (ca şi pensionarii) de 50% reducere.

Potrivit acestuia, pentru spectacolele organizate cu elevii din şcoală, biletul la Teatrul GONG Sibiu este 7 lei. Preţul include şi costul transportului cu autobuzul pentru cei care nu sunt în vecinătatea teatrului. Mai mult decât atât, teatrul oferă bilete sociale (gratuitate) copiilor ce provin din familii cu o situaţie financiară precară sau dezvoltă parteneriate cu firme private pentru a aduce gratuit copiii de la sate:

"De ce nu ai lăsa un sistem funcţional să funcţioneze? Gratuitatea generală nu înseamnă echitate şi nici o creştere a calităţii. Sper din tot sufletul că Preşedintele României Klaus Iohannis va retrimite această lege în Parlament". Senatul a adoptat, în şedinţa de luni, cu 73 de voturi "pentru" şi 34 de abţineri, Legea 159/2019, depusă de UDMR care prevede modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei.