Moţiunea eşuată în Parlament, pe masa CCR

Curtea Constituţională are pe ordinea de zi a plenului de astăzi cererea de soluţionare a conflictului juridic între Guvern şi Parlament, ivit drept urmare a depunerii moţiunii de cenzură, de către PSD, în sesiune extraordinară.

Este vorba despre demersul PSD iniţiat în 17 august, care a eşuat lamentabil în plenul Parlamentului din 31 august, când social-democraţii nu au fost în stare, în urma negocierilor, să asigure cvorumul de şedinţă necesar dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură depusă împotriva guvernului Orban. La şedinţa respectivă au fost prezenţi doar 226 de senatori şi deputaţi, iar pentru desfăşurarea ei era necesar ca în sala de plen să fie cel puţin 233 de parlamentari.

Anterior şedinţei de plen a Parlamentului, premierul Ludovic Orban a solicitat Curţii Constituţionale să constate dacă există o situaţie conflictuală între Guvern, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, "generată de depunerea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre cele două sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinţa convocării unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea moţiunii fără dezbaterea şi votarea acesteia".

În textul sesizării se arată: "(...) blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă, fapt declarat contrar Constituţiei, prin decizii anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr.1525/2010), deoarece afectează principiul stabilităţii activităţii Guvernului, dedus din dispoziţiile articolului 102 alineat 1 şi articolul 113 din Constituţia României".

Executivul mai susţine că moţiunea de cenzură iniţiată în 17 august 2020 de un număr de 205 deputaţi şi senatori, cu titlul "Guvernul PNL - De la Pandemie la pande-mită generalizată" având conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august 2020 "nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor articolului 113 alineat 4 din Constituţie, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni în temeiul aceluiaşi act politic epuizat prin nediscutarea şi votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus".

De asemenea, conform sesizării, cele două Camere ale Parlamentului trebuiau să fie convocate în sesiune extraordinară comună "la momentul iniţierii moţiunii de cenzură".

Un alt argument adus de Guvern în favoarea existenţei unui conflict constituţional este cel privind "încălcarea principiului stabilităţii activităţii".