MUGUR ISĂRESCU: "Băncile nu au motive să reeşaloneze credite fără întârzieri"

Băncile nu ar avea motive prudenţiale sau de afaceri pentru a reeşalona creditele fără restanţe, dar ar putea să aleagă o uşurare a plăţilor pentru clienţii care "gâfâie" şi sunt aproape de neperformanţă, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

"Dacă serviciul este excelent şi omul ăla nu bate (la uşă - n.r.), banca nu are niciun interes, a spus Isărescu întrebat dacă băncile ar avea vreun motiv prudenţial sau de afaceri pentru a restructura credite fără întârzieri la plată.

Mai mult, guvernatorul BNR a întârit ideea că de restructurare vor beneficia în primul rând restanţierii, argumentând că estimarea de 4 miliarde lei privind veniturile neralizate de bănci nu pot fi considerate pierderi, atât timp cât creditele în discuţie riscau să nu mai fie rambursate.

"Eu fac o judecată care mi se pare normală, ca să nu zic sănătoasă. Dacă ceva este neperformant, este neperfomant pentru că debitorul nu poate să plătească sau rata i se pare prea mare. Chiar dacă plăteşte, plăteşte cu dificultate, gâfâie şi aşa mai departe. Dacă ceva este apropiat de neperformant, o uşurare a serviciului datoriei nu duce la o pierdere mai mare, duce la o rată de neperformanţă mai mică. Asta este judecata, aşa că nu pot să vă înţeleg chiar bine întrebarea", a răspuns Isărescu la întrebarea dacă BNR nu este îngrijorată de eventuale pierderi în sistemul bancar în situaţia în care se materializează estimarea Guvernului că băncile nu vor realiza venituri de 4 miliarde de lei.

Oficialul băncii centrale a punctat că BNR a avut un rol limitat în elaborarea proiectului de act normativ şi a avut mai mult doar o contribuţie statistică, insistând doar pe o reglementare care să nu creeze distorsiuni sau să limiteze deciziile comerciale ale băncilor.

"La noi s-au discutat două probleme, esenţiale din punct de vedere al BNR. Relaţia bănci - clienţi, să nu intervină o reglementare care să creeze ceva forţat. De aceea se spune că băncile pot, împreună cu clienţii, să negocieze această uşurare. Nici restructurare, nici rescadenţare sau reeşalonare, n-aş spune, ci mai mult o uşurare la plată. Un al doilea aspect a fost ca din partea băncilor să nu apară reacţii de altă natură. Noi credem că o schemă din asta, în măsura în care va lucra, să vedem detaliile, este preferabilă schemelor din ţări vecine, cum sunt convertirea unor credite în valută la rate fixe, adică să fie costuri suportate de bănci", a completat Isărescu.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR spune că nu are o estimare a numărului de clienţi care ar putea beneficia de astfel de restructurări, în condiţiile în care există 900.000 de potenţiali debitori care să se încadreze în limitele impuse de proiectul de ordonanţă.

Schema fiscală privind restructurarea creditelor reprezintă un prim pas spre diferenţierea impozitării, prin limita de venit de 1.600 de lei impusă pentru clienţii băncilor care pot beneficia de reducerea impozitului, consideră Mugur Isărescu.

"În ultimă instanţă, dacă persoanele cărora i se adresează această măsură sunt limitate la 1.600 lei, este un prim pas spre diferenţierea impozitării", a mai afirmat domnia sa.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a redus marţi dobânda de politică monetară de la 3,75% la 3,5% pe an, un nou minim istoric, şi a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii, ambele decizii fiind anticipate de analişti.

Analiştii se aşteptau ca BNR să reducă dobânda. Astfel, 15 din 20 de participanţi la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România estimau diminuarea la 3,5%, în timp ce restul vedeau posibilă menţinerea la 3,75%.

Aceasta ar putea fi ultima reducere a dobânzii într-un ciclu de relaxare a politicii monetare care a început în iulie 2013, cele mai multe estimări pentru orizontul decembrie 2014 indicând o dobândă de 3,5%. Prognozele pentru decembrie 2014 variază între un minim de 3% şi un maxim de 4%, potrivit AAFBR.

Totodată, analiştii apreciază că rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei, menţinute la 12% în luna februarie, pot fi reduse la 10% până la finalul anului. Estimările pentru decembrie 2014 variază între un minim de 5% şi un maxim de 12%.

Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută, păstrate la 18%, pot fi reduse la 15% până la sfârşitul anului anului. Previziunile analiştilor pentru decembrie 2014 oscilează între minim 10% şi maxim 18%.

Banca centrală a redus la începutul lunii ianuarie rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20% la 18%.