MUGUR ISĂRESCU, BNR: "Comisia Europeană a sesizat că decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României s-au adâncit"

Ţara noastră trebuie să se mobilizeze şi să urgenteze eforturile de atragere a fondurilor europene, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care aduce în atenţie faptul că, deşi autorităţile sunt conştiente de importanţa acestor bani, nu atragem finanţări.

Prezent, ieri, la conferinţa cu tema "Fondurile europene, absorbţia şi im­pulsul necesar. Cum conectăm România în anul centenar?", domnia sa a declarat: "Cel puţin în ultimii ani, nu am auzit un guvern, un premier, un ministru de finanţe, membrii ai Cabinetului sau un preşedinte care să nege importanţa fondurilor europene. Declarativ - clasa politică, societatea civilă - toţi am căzut de acord cu acest lucru. Atunci, rămâne întrebarea: de ce ne poticnim, de ce accesul la banii europeni este atât de dificil în această ţară?".

Guvernatorul BNR a atras atenţia că există incertitudini cu privire la viitorul fondurilor europene, afirmând: "Aş remarca o provocare suplimentară căreia trebuie să-i facem faţă pe termen mediu: faptul că Uniunea Europeană va traversa o perioadă de transformări ample, unele determinate de ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. Aceste transformări se vor reflecta în mod sigur şi în arhitectura bugetară europeană, generând incertitudini cu privire la viitorul fondurilor structurale şi de coeziune. De aceea, este important pentru România să se mobilizeze şi să urgenteze eforturile de atragere a fondurilor europene în actualul cadru financiar multianual".

Guvernatorul BNR a spus: "Avem nevoie de fonduri europene pentru finalizarea reformelor structurale, dintre care unele se referă încă la asigurarea infrastructurii de bază sau la dezvoltarea resurselor umane, iar altele la saltul tehnologic necesar pentru recuperarea decalajelor faţă de ţările din zona euro. Dar, înainte de toate, avem nevoie de continuitatea proiectului european. Chiar Comisia Europeana a remarcat faptul ca decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României s-au adâncit în timp, conducând la apari?ia unor poli de competitivitate regionala, concomitent cu cronicizarea saraciei în unele zone".

Domnul Isărescu a subliniat că investiţiile din fonduri europene prezintă avantaje pentru România, dat fiind că sunt ieftine, în condiţiile în care partea de cofinanţare internă este de numai 15% din valoarea proiectelor, şi ajută la capitalizarea firmelor, ceea ce le face bancabile.

În schimb, oficialul BNR a subliniat că atragerea fondurilor consumă mult timp, din cauza cadrului de reglementare şi a regulilor complicate, drept pentru care recomandă simplificarea normelor de atragere a fondurilor europene.

• "O rată de absorbţie de 95% în actualul cadru financiar multianual ar conduce la o creştere a PIB potenţial cu 1,7 puncte procentuale"

O rată de absorbţie de 95% în actualul cadru financiar multianual (2014-2020) ar conduce la o rată de creştere a PIB potenţial cu 1,7 punc­te procentuale, deci la un PIB potenţial de 5% anual, a mai spus Mugur Isărescu, amintind că PIB-ul nostru a evoluat de la 39,3% din media UE în 2006, la 58% în 2016, "ceea ce arată că procesul de convergenţă reală a României în cadrul Uniunii a fost şi este de succes, iar creşterea nivelului de trai a fost evidentă, chiar dacă nu s-a manifestat la fel de rapid".

Domnia sa a menţionat: "Vrem să creştem mai repede, dar trebuie să ne dorim o creştere sustenabilă, sănă­toasă, care să nu determine acumularea de riscuri, dezechilibre, tensiuni şi corecţii dureroase atunci când dez­echilibrele se acumulează. Pentru ca o asemenea dezvoltare să se îndeplinească, trebuie să ne îndreptăm mai degrabă spre o creştere calitativă, nu cantitativă. Nu trebuie să ne gândim doar la creşterea veniturilor, ci şi la dezvoltarea infrastructurii, a productivităţii".

Guvernatorul BNR a mai declarat că investiţiile interne nu depind doar de ceea ce fac românii, ci şi de trans­ferurile din străinătate, negeneratoare de datorie, respectiv de fondurile europene.

Mugur Isărescu a amintit că în perioada 2007-2017 România a beneficiat de fonduri europene de 45,7 miliarde de euro, respectiv o medie anuală de 2,8% din PIB. "Pentru România, fondurile UE reprezintă şi şansa modernizării ţării, a creării unei infrastructuri pentru o dezvoltare durabilă", a spus guvernatorul, adăugând că una din problemele cu care se confruntă România o reprezintă decalajele dintre nivelurile de dezvoltare ale ţării, care s-au accentuat în timp. "Ne-am apropiat de nivelul de dezvoltare din UE, dar nu cu toată ţara, ci doar cu anumite regiuni. În 2007-2016, fondurile UE au reprezentat aproape 27% din investiţiile publice, dar ele nu au contribuit la dezvoltarea tuturor regiunilor.

Aceste fonduri nerambursabile sunt o sursă de finanţare a deficitului de cont curent, care nu generează datorie. În 2007-2017, România a înregistrat un deficit de cont curent de 4% din PIB în medie, iar fără fonduri europene ar fi fost probabil în jur de 6%", a mai declarat guvernatorul BNR.