Parteneriatul ţării noastre cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) ne-a ajutat să avem un mix de politici cu o anumită consistenţă, în condiţiile unei comunicări deficitare la nivel instituţional, a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. În opinia domniei sale, cel mai mare beneficiu pe care l-am obţinut în relaţia cu FMI este că instituţia şi-a asumat coordonarea politicilor economice, pe fondul întârzierii reformelor structurale.
Domnia sa a precizat: "Cu ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult FMI, ca să dau şi eu un verdict după atâţia ani de colaborare cu ei? Faptul că mixul de politici a avut o anumită consistenţă. Pentru că noi nu prea vorbim între noi. Şi ei mergeau din loc în loc, de la instituţie la instituţie şi spuneau că nu se leagă ce facem aici cu ce facem dincolo".
Potrivit guvernatorului BNR, dozajul dintre măsurile de politică economică este mult mai important decât fiecare măsură în sine: "Degeaba încerci să apeşi pe pârghii fiscale sau monetare, pentru că de la un anumit punct încolo este ca şi cum ai lua un medicament în exces în ideea că îl compensezi pe altul. Dozajul este mai important decât medicamentul. Dacă dozajul nu este bun, faci o intoxicaţie sau ceva mai rău".
Domnul Isărescu a mai spus că trebuie să întărim şi legătura dintre politici şi piaţa muncii, care par destul de îndepărtate. În aceste zile, o misiune tehnică a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale este prezentă la Bucureşti, pentru discuţii cu autorităţile privind reformele fiscale prevăzute în Codul Fiscal, precum reducerea TVA, planul de măsuri de reformă în economie, angajamente prevăzute în programul cu instituţiile financiare internaţionale.
Guvernatorul Isărescu a declarat că BNR are rolul să sprijine publicarea unor lucrări de specialitate în politică monetară, astfel încât mesajele să fie înţelese mai bine de public.
Domnia sa a salutat, ieri, publicarea unui tratat de politică monetară realizat de profesorul Silviu Cerna, fost membru al Consiliului de Administraţie al BNR.
Mugur Isărescu susţine că a scris la rândul său un curs de politici monetare în anii 1996-1997, împreună cu Valentin Lazea, economistul-şef al băncii centrale, şi Mugur Tolici, actualul director de resurse umane, însă nu au avut curajul să îl publice.
Guvernatorul a precizat: "Acest prim tratat de politică monetară este un act de curaj, greu de realizat. Este greu pentru că sunt foarte multe lucruri de spus şi de sistematizat. Cea mai mare dificultate a noastră a fost să găsim balanţa între a fi ştiinţific şi a fi pe înţelesul studenţilor, însă fără a merge prea jos cu explicaţiile, pentru că autorul riscă înţelegerea unui alt mesaj de către cititor".
Autorul Silviu Cerna a spus că nevoia unui asemenea tratat este în principal una didactică, pentru a servi drept manual pentru studenţi.
"Sper să fie de folos tinerei generaţii de economişti români, un instrument de lucru pentru diagnosticarea situaţiilor economice şi pentru înţelegerea măsurilor adoptate de BNR", a completat domnia sa.
1. Farmacie, farmacie, dar nu economie...
(mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 21.05.2015, 13:07)
Frumoase vorbe, "farmaceutice" chiar, ale d-lui Isarescu. Nu ca n-ar avea dreptate. Dar parca el ar fi trebuit sa trateze lucrurile mai economic asa, mai financiar, mai indreptat catre tipul de boala si tipul de medicamente folosite. Adica problema nu este a FMI-ului, a modului in care noi am reusit sa dam banii inapoi, ci a faptului ca iesit din 2 cicluri economice cu dezvoltare ioc. Fara investitii, fara modernizari, fara nimic in afara de distrugerea activelor care concurau strainii din tarile dezvoltate, care ne-au ajutat sa-l dam jos pe Ceausescu. Adica, ne laudam cu faptul ca am stat cu burta-n sus si ca ne-am furat singuri caciula, in acesti 25 de ani, dar ca uite, macar n-am ramas datori-vanduti, fara capacitate de plata. Este si acesta un adevar, ca mai avem o sansa-doua, dar cine va avea curajul asta, pana la urma? Sa ia inca 100 miliarde si sa dezvolte tara asta mandra ca o floare si plina de paduri si verdeata (pardon, doar verdeata, ca padurile au cam fugit), de paman roditor (neingrijit si pregatit pentru cumpararea de catre anumiti straini), etc.? Adica intelegeti d-voastra? De ce nu s-a creat o societate activa, muncitoare, platitoare de impozite, alaturi de niste 10-15 concerne mari mondiale care sa faca productie mare, la nivel mondial, pe niste sosele multe si moderne, cu niste oameni care ar fi trait bine cu un salariu mediu de 1200 euro/luna? Si noi ne facem farmacisti? Ne cam pisam pe lucrarile de politica monetara, daca ele nu fac decat sa ne mentina intr-o pasivitate totala. Ce public? Publicul nostru este mai destept decat al altora, iar cei care nu sunt, sunt inca tarani si asteapta ajutorul nostru, care nu mai vine. Deci, sa mai lasam teoria in pace si chiar si automultumirea, ca pare cam asa, o ipocrizie din ce in ce mai evidenta.