NATO nu doreşte o confruntare militară cu Rusia

Coeziunea NATO a fost reafirmată în ultimele zile de către liderii statelor membre, dar şi de către secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, care au spus că dialogul este cea mai bună soluţie pentru evitarea de către statele aliate a unui conflict militar cu Federaţia Rusă.

Joe Biden, preşedintele SUA, a avertizat că trebuie evitată o confruntare directă între forţele americane şi ruse în conflictul din Ucraina, deoarece în caz contrar s-ar putea ajunge la un al treilea război mondial.

"Vreau să fiu clar: vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO cu toată puterea unui NATO unit şi galvanizat. Dar nu vom duce un război împotriva Rusiei în Ucraina. O confruntare directă între NATO şi Rusia este Al Treilea Război Mondial. Şi este ceva ce trebuie să ne străduim să prevenim", a scris Joe Biden, pe Twitter, conform Agerpres.

Avertizarea a fost reiterată sâmbătă, când preşedintele american a participat la un eveniment al Partidului Democrat în Pennsylvania Cu acest prilej, Joe Biden a spus că SUA nu vor trimite echipament ofensiv, nici avioane, nici tancuri şi nici militari americani în Ucraina, deoarece acest lucru ar duce la declanşarea celui de-al treilea război mondial.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a respins din nou apelurile ca NATO să creeze o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei, subliniind că asta ar însemna atacarea forţelor ruse, relatează DPA, potrivit Agerpres.

"Acest lucru ar putea duce la o confruntare directă şi la o escaladare scăpată de sub control. Trebuie să punem capăt acestui război, nu să îl extindem" a subliniat el. "NATO este o alianţă defensivă. Nu căutăm conflictul cu Rusia", a mai afirmat Stoltenberg.

Înaltul oficial al NATO şi-a manifestat îngrijorarea cu privire la armele pe care le-ar putea folosi Vladimir Putin, lăsând să se înţeleagă că acesta din urmă ar putea folosi arme chimice.

"În ultimele zile, am auzit afirmaţii absurde despre laboratoare de arme chimice şi biologice. Acum că aceste afirmaţii false au fost făcute, trebuie să rămânem vigilenţi, deoarece este posibil ca Rusia însăşi să planifice operaţiuni cu arme chimice sub această fabricare de minciuni. Aceasta ar fi o crimă de război", a declarat Jens Stoltenberg, citat de Welt am Sonntag, adăugând că Kremlinul inventează pretexte false pentru a justifica ceea ce nu poate fi justificat.

El a precizat că, deşi poporul ucrainean rezistă invaziei ruseşti, zilele următoare vor fi, probabil, mult mai grele, şi că NATO se aşteaptă ca luptele şi criza umanitară din Ucraina să se intensifice în următoarele zile.

Jens Stoltenberg i-a cerut din nou preşedintelui Vladimir Putin "să oprească războiul, să retragă toate trupele şi să accepte diplomaţia".

• Discuţii fără finalitate cu Vladimir Putin

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, şi Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, au avut sâmbătă o nouă rundă de convorbiri telefonice cu preşedintele rus Vladimir Putin, în care i-au solicitat încetarea ostilităţilor din Ucraina.

Cei doi lideri l-au îndemnat pe Vladimir Putin "să se îndrepte către o soluţie diplomatică a conflictului", potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit. Acesta din urmă a menţionat că negocierile telefonice fac parte din eforturile internaţionale în curs de a pune capăt războiului din Ucraina.

Surse politice de la Palatul Elysee, citate de cotidianul francez Le Parisien, susţin că Vladimir Putin nu a dat niciun semn de flexibilizare. În consecinţă, "vom aplica noi sancţiuni şi vom creşte preţul pentru acest război" pe care trebuie să-l plătească Rusia, a transmis Preşedinţia franceză. Întotdeauna este loc de şi mai rău, dar "lucrăm pentru ca acest lucru să nu se întâmple", mai spune Palatul Elysee, potrivit Le Parisien.

Vladimir Putin a invocat, în cursul convorbirii telefonice cu cei doi lideri occidentali, "asasinate extrajudiciare ale opozanţilor", "luări de ostatici în rândul civililor", "folosirea lor ca scuturi umane", precum şi "desfăşurarea de armanent greu în zone rezidenţiale, în apropierea spitalelor, şcolilor şi grădiniţelor", arată un comunicat al Kremlinului. El a acuzat, de asemenea, "batalioanele naţionaliste" ale ucrainenilor că "perturbă sistematic operaţiunile de salvare şi îi intimidează pe civilii care încearcă să evacueze" zonele de conflict.

Anterior convorbirii telefonice ale celor trei lideri, Olaf Scholz a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre "evaluarea lui a situaţiei actuale" şi "au convenit să rămână în contact strâns". Conform oficialilor de la Berlin, cele două părţi au convenit să nu dezvăluie alte detalii ale discuţiilor, a adăugat el.

• A patra rundă de sancţiuni europene împotriva Federaţiei Ruse

Uniunea Europeană a decis interzicerea exporturilor de produse de lux către Rusia, pentru a da "o lovitură elitei ruseşti", în cadrul noilor sancţiuni stabilite împreună cu ţările din G7, a anunţat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

"Cei care susţin maşinăria de război a lui Putin nu ar trebui să poată profita de stilul lor de viaţă somptuos în timp ce în Ucraina cad bombe asupra unor persoane nevinovate", a afirmat Ursula von der Leyen într-un comunicat de presă citat de AFP, jurnaliştii agenţiei susţinând că industria de lux franceză şi italiană ar urma să fie afectate în mod special.

De asemenea, Uniunea Europeană interzice utilizarea de cripto-active de către Rusia şi importul de produse din fier şi oţel, a precizat Ursula von der Leyen.

Totodată, blocul comunitar va interzice noile investiţii europene în sectorul energetic al Rusiei.

"Această interdicţie va acoperi toate investiţiile, transferurile de tehnologie şi serviciile financiare pentru explorarea şi producţia de energie - astfel, va avea un impact mare asupra lui Putin", a explicat von der Leyen.

De asemenea, Uniunea Europeană a suspendat statutul comercial al Rusiei de "naţiunea cea mai favorizată". În acest fel, UE poate să interzică sau să impună tarife punitive asupra mărfurilor ruseşti, ceea ce plasează Rusia pe acelaşi plan politic cu Iran şi Coreea de Nord.

Aceste măsuri fac parte din al patrulea set de sancţiuni împotriva Rusiei.

• Ucraina are nevoie de finanţare

Ucraina are nevoie de sprijin financiar în condiţiile actuale, deoarece veniturile bugetare au scăzut serios, dar cheltuielile, în special cele cu scop umanitar şi militar, au crescut, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

"Suntem interesaţi să ne refacem bugetul. Avem dificultăţi în acest sens, deoarece majoritatea întreprinderilor nu funcţionează în prezent, iar sectorul privat nu funcţionează din diverse motive", a declarat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă pentru jurnaliştii străini.

O serie de sectoare, de exemplu IT, precum şi câteva întreprinderi strategice continuă să funcţioneze, iar bugetul primeşte unele venituri, dar "avem neapărat nevoie de bani", a spus liderul de la Kiev, care nu a putut să precizeze ce sumă este necesară pentru restabilirea economiei naţionale.

"Nu am timp, iar guvernul nu are timp să calculeze cât costă şi cum se va termina totul", a adăugat preşedintele Ucrainei.

O parte din asistenţă, inclusiv cea militară, care este oferită Ucrainei nu este gratuită, a mărturisit Volodimir Zelenski.

"Există o anumită asistenţă din partea unor ţări, care ne ajută gratuit. Dar există un concept de «arme astăzi, dar factura mai târziu». De aceea, nu ştiu cât costă toate acestea. Este adevărat: există sarcini mai prioritare decât banii", a spus preşedintele Ucrainei.

Întrebat despre posibilitatea compensării Ucrainei pentru pierderile sale prin utilizarea fondurilor îngheţate ale Rusiei, Zelenski a calificat drept corectă măsura ţărilor occidentale de a bloca aceste fonduri şi şi-a exprimat regretul că nu a fost luată preventiv.