Angajaţii marilor companii germane, printre care "DaimlerChrysler" AG şi "Siemens" AG, au declanşat ieri mişcări greviste, astfel că disputa pe marginea salariilor se extinde pe teritoriul celei mai mari economii europene. Lucrătorii din Nordrhein Westfalen, Baden-Württemberg şi Berlin au organizat greve de avertisment în prima parte a zilei de ieri, în condiţiile în care a expirat termenul pentru încheierea unui acord cu angajatorii, anunţă reprezentanţii sindicatului IG Metall. Membrii acestuia solicită o majorare de 5% a salariilor şi ameninţă că, în situaţia în care nu ajung la nici o înţelegere cu angajatorii, vor recurge la mişcări de amploare luna viitoa-re. De partea cealaltă, angajatorii spun că trebuie să-şi diminueze costurile cu munca, mai ales că acestea se situează deja la unul din cele mai ridicate niveluri pe plan mondial. Ei nu vor să acorde majorări mai mari de 1,3%.
Tot din cauza salariilor, peste 71.000 de angajaţi din Baden-Württemberg au mai declanşat o grevă în această lună, iar doctorii clinicilor universitare au extins greva, la data de 20 martie, la un număr de 50 de spitale. Grevele de avertisment care, în mod obişnuit, durează una-două ore, sînt tot mai întîlnite în landurile germane, după o perioadă de linişte. IG Metall nu poate face apel la greve pe durata unei zile întregi fără consimţămîntul membrilor săi.
"Puterea lucrătorilor este mai solidă în acest moment", consideră Silvia Pepino, economist la "JP Morgan Chase & Co.", anticipînd că angajaţii au şanse să obţină o majorare salarială de 3%, dacă nu cedează.
Germania se confruntă, totodată, cu cea mai lungă perioadă de greve, în sectorul public, de după ce de-al Doilea Război Mondial. Lucrătorii companiilor de stat protestează faţă de planul guvernului de a mări săptămîna de lucru. Membrii sindicatului Ver.di au iniţiat mişcările la data de 6 februarie şi acestea au reunit, zilnic, 35.000 de lucrători.
Preşedintele "Bundesbank", Axel Weber, şi alţi reprezentanţi ai conducerii Băncii Centrale Europene au avertizat în privinţa măririlor excesive a salariilor, apreciind că acestea ar putea amplifica presiunile inflaţioniste. Pînă acum însă, IG Metall nu a dat semne că va renunţa la proteste, arătînd că salariile mai mari vor impulsiona economia, nicidecum nu o vor afecta. "Redresarea economiei nu se poate baza doar pe exporturi. Ea trebuie susţinută şi de consumul intern", declară preşedintele IG Metall, Juergen Peters.