NOI OFERTE PUBLICE LA COMPANIILE DE STAT, INCLUSE ÎN DOCUMENTUL STRATEGIC "ROMÂNIA COMPETITIVĂ" Guvernul vrea să listeze câte 20-25% din Hidroelectrica, CEC Bank şi Telekom România

Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş propune listarea unor pachete de câte 20-25% din Hidroelectrica şi din CEC Bank, între măsurile pentru dezvoltarea pieţei de capital, incluse în documentul strategic final "România Competitivă", rezultat în urma dezbaterilor iniţiaze de Executiv, în luna iulie.

La data respectivă, ziarul "BURSA" a remarcat superficialitatea broşurii pusă în dezbatere de premierul Dacian Cioloş, document care a fost, însă, asumat şi de preşedintele Klaus Iohannis, de guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi preşedintele Academiei Române.

La acea vreme, strategia era fără substanţă, plină de truisme - totul era "esenţial", "semnificativ", "necesar" sau avea "potenţial major".

Dezbaterile asupra documentului erau programate să se încheie în jurul datei de 15 septembrie şi, totuşi, Guvernul a finalizat abia acum "stategia", în pragul alegerilor parlamentare, semn că supratitlul articolului din BURSA, din iulie, - "Proiect de ţară sau campanie electorală?"- pare să fi fost destul de intuitiv, mai ales că premierul tehnocrat Dacian Cioloş a fost asumat de partidele politice PNL şi USR, deşi el a continuat să se dea apolitic.

În iulie, observam că Guvernul nu a făcut nici o planificare şi nu avea obiective clare, altele decât acelea că trebuie "să aducem România la adevăratul său potenţial de dezvoltare".

Acum, Executivul şi-a structurat broşura pe obiective şi măsuri şi a propus şi un buget pentru obiectivele care ar trebui îndeplinite până în 2020.

Pentru piaţa de capital, Guvernul propune un buget de 704 milioane euro pentru dezvoltarea pensiilor private, până în 2020, căci celelalte obiective nu necesită bani de la buget.

Se pare că Guvernul îmbrăţişează obiectivul comunităţii pieţei de capital de promovare la statutul de piaţă emergentă, în cadrul evaluărilor făcute de agenţiile de rating.

Astfel, una dintre măsurile propuse este accelerarea listării unor noi companii prin piaţa de capital, printre care: "Hidroelectrica (listarea unui pachet de minimum 20 - 25% pentru crearea unei pieţe secundare de tranzacţionare puternice care să asigure lichiditate suficientă pentru acţiuni pe bursă; free float de mininim 635 milioane USD pentru ca Hidroelectrica să fie eligibilă pentru MSCI); CEC Bank - ofertă publică de noi acţiuni, de cel puţin 20 - 25%, astfel încât să beneficieze de finanţare pentru expansiune, recâştigarea cotei de piaţă, susţinerea economiei; Telekom Romania Communications - listarea unui pachet de 25% din acţiunile deţinute de stat; CN Aeroporturi Bucureşti - majorare de capital prin emiterea de noi acţiuni reprezentând 20-25% din capitalul social al companiei şi vânzarea acestora prin BVB; CN APM Constanţa - majorare de capital prin emiterea de noi acţiuni reprezentând 20-25% din capitalul social al companiei şi vânzarea acestora prin BVB; Societatea Naţională a Sării".

De asemenea, strategia propune accelerarea derulării unor oferte secundare de acţiuni ale unor companii listate: "Romgaz - listarea unui pachet de minimum 3,4% pentru îndeplinirea criteriilor MSCI privind free float (actual 22%/ 545 milioane USD); OMV Petrom - listarea unui pachet de minimum 7,1% pentru îndeplinirea criteriilor MSCI privind free float (actual 9% / 345 milioane USD); Rompetrol - vânzarea unui pachet de 26,6959% din acţiunile deţinute de stat".

Tot bugetul alocat de Guvern îndeplinirii obiectivelor legate de piaţa de capital până în 2020, de 704 milioane euro, este destinat susţinerii pensiilor private - Pilonul II şi III.

Guvernul urmăreşte dezvoltarea sistemului de pensii private prin lărgirea orizontului investiţional, care să permită fondurilor participarea la finanţarea şi dezvoltarea proiectelor de infrastructură, private equity şi real estate.

Astfel, strategia prevede menţinerea calendarului de implementare a reformei pensiilor şi creşterea contribuţiilor la Pilonul II la 6% din salariul brut, dar şi menţinerea deductibilităţii pentru Pilonul III.

De asemenea, Executivul doreşte înfiinţarea unei singure entităţi în cadrul Guvernului care să concentreze şi să administreze într-un singur loc toate participaţiile statului.

Un alt obiectiv este simplificarea procedurilor de înregistrare fiscală pentru investitorii străini care sunt interesaţi de tranzacţionarea pe piaţa de capital românească, iar măsurile de realizare sunt: "dezvoltarea infrastructurii necesare la ANAF şi a cadrului de reglementare incident pentru înregistrarea fiscală a investitorilor nerezidenţi; implementarea planului declarat al ASF de eliminare a pragurilor la SIF-uri, ca efect al modificării legislaţiei existente şi al clarificării regimului fondurilor de investiţii, până cel târziu în mai 2016, implementarea proiectului STEAM de către ASF în vederea îmbunătăţirii reglementărilor şi legislaţiei".

În acest punct, Guvernul a scăpat o inadevertenţă, căci pragul la SIF-uri este încă în vigoare şi am depăşit momentul mai 2016, sau cel puţin suferă de o exprimare nefericită. Poate, era vorba de mai 2017, care urmează după luna aprilie, când, tradiţional sunt programate adunările generale ale acţionarilor, iar cele din 2017 vor găzdui alegeri pentru noi conduceri.

Menţionăm că mai 2016 a fost termenul până la care administratorii SIF-urilor trebuiau să se autorizeze sau înregistreze în calitate de administrator de fonduri de investiţii alternative (AFIA), respectiv să se încadreze în prevederile legii 74/2015 privind administratorii de fonduri alternative, intrată în vigoare în mai 2015.

Un alt obiectiv este susţinerea pieţei de capital locale în vederea dezvoltării capitalului autohton, prin măsuri precum alinierea cadrului naţional de reglementare în sfera societăţilor şi a pieţei de capital la legislaţia europeană în vigoare, dar şi corelarea la nivel naţional a legislaţiei primare şi secundare, actualizarea Legii 31/1990, în vederea îmbunătăţirii guvernanţei corporative, lărgirii plajei de instrumente, emiterii de obligaţiuni corporative etc., crearea unui program de educaţie financiară şi managerială pentru societăţile cu capital privat autohton, în special în domeniile corporate finance, project management, product management şi guvernanţă corporativă.

Guvernul vrea să creeze cadrul de reglementare care va permite eliminarea Secţiunii 1 a Depozitarului Central (n.r. registrul care cuprinde milioane de acţionari, aşa-numiţi cuponari, beneficiari ai procesului de privatizare în masă) şi creşterea bazei de investitori de retail.

Responsabili de aceste obiective sunt BVB, ASF, Ministerele care au în subordine companii de stat pentru aplicarea ordonanţei 109 privind managementul privat, susţine Guvernul.

Executivul notează că, în momentul de faţă, piaţa de capital din România este încă într-o fază incipientă de dezvoltare (capitalizare şi lichiditate scăzută - fiind încadrată în categoria "frontier markets"), asigurând o parte nesemnificativă din necesarul de finanţare al companiilor locale. Reprezentanţii Guvernului consideră că, prin dezvoltarea pieţei de capital locale, România are şansa unică să aibă un sector al pieţei financiare cu un caracter autohton, naţional, care oferă în acelaşi timp un acces echilibrat la fondurile străine şi locale, fiind reglementat şi operaţional administrat de instituţiile din România.

"Clasificarea pieţei de capital locale ca piaţă emergentă de către furnizorii de indici la nivel mondial (FTSE, MSCI, S&P Dow Jones Indices, Stoxx) ar fi un pas natural spre eficientizarea rolului acesteia de finanţator al creşterii economiei naţionale, precum şi spre sporirea fluxului de investiţii străine către România", apreciază Guvernul.

În această toamnă, agenţia FTSE Russel a pus piaţa noastră de capital pe lista de monitorizare în vederea promovării la statutul de piaţă emergentă, specificând că singurul criteriu care mai trebuie îndeplinit este cel al lichidităţii.