NOUA LEGE A DĂRII ÎN PLATĂ - DEZBĂTUTĂ LA CCR Avocaţii clienţilor i-au pus pe gânduri pe magistraţii Curţii Constituţionale

Actualizare - Curtea Constituţională a României a amânat pronunţarea pe Legea dării în plată pentru data de 6 mai 2021, conform informaţiilor postate de Asociaţia CREDERE pe pagina sa de Facebook.

---

Noua lege a dării în plată a fost dezbătută ieri la Curtea Constituţională, după ce mai multe bănci şi IFN-uri au sesizat CCR în ceea ce priveşte constituţionalitatea textului legislativ. Se pare că avocaţii debitorilor - Alexandra Ianul (fostă Burada) şi Gheorghe Piperea - i-au pus pe gânduri pe magistraţii de la CCR, întrucât aceştia nu s-au pronunţat pe subiect până la închiderea ediţiei.

Alexandra Burada a precizat, ieri, după discuţiile de la Curtea Constituţională, că, dintre toate criticile aduse de bănci, chestiunea spinoasă rămâne aceea potrivit căreia, în opinia instituşiilor bancare, trebuia să existe un aviz al BNR pentru ca această lege să fie adoptată. Avocaţii clienţilor au susţinut că nu era necesar un astfel de aviz.

Asupra Legea nr. 52/2020 de modificare a Legii dării în plată nr. 77/2016 s-a exercitat deja un control a priori de constituţionalitate, în urmarea unei sesizări a parlamentarilor USR şi PNL, iar CCR, prin decizia nr. 731/2019, a declarat că proiectul este constituţional, exceptând pragul de 20% de variaţie de curs valutar, care poate fi considerat compatibil cu Constituţia doar cu condiţia ca variaţia de curs valutar să fie mai gravă şi să aibă persistenţă în timp, subliniază Gheorghe Piperea. Avocatul a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook: "În Parlament, variaţia de curs valutar a fost stabilită la 52,6% (procent care nu este arbitrar, ci rezultă din regulamentele BNR referitoare la riscul valutar), iar persistenţa în timp a fost stabilită la şase luni anterioare notificării de reechilibrare a contractului (sau de dare în plată a imobilului ipotecat, în vederea ştergerii datoriei).

Cu o singură excepţie (recte, lipsa avizului prealabil al BNR asupra legii...), autorii excepţiilor au repetat mecanic aceste obiecţii ale parlamentarilor USR-PNL (...). Deci, în mod normal, ar trebuie respinse ca inadmisibile".

În opinia specialistului, repetarea acestor argumente semnifică "atât o acţiune concertată, cartelară a băncilor, cât şi o coordonare ilegitimă cu o parte consistentă a establishmentului politic": "Faptul că atât instanţele care au trimis la CCR cererile de sesizare cu excepţii de neconstituţionalitate, cât şi pocurorul de şedinţă au susţinut că aceste motivaţii sunt inadmisibile, cerând respingerea lor pentru că au fost deja respinse de CCR, prin decizia nr.731/2019, nu este o surpiză.

În schimb, faptul că procurorul de şedinţă a considerat, totuşi, întemeiat, afectând constituţionalitatea întregii Legi nr.52/2020, «motivul» referitor la lipsa avizului BNR, este o surpriză.

Oarecum iritant este faptul că reprezentanţii băncilor au insistat şi ei asupra acestui «argument», deşi BNR nu are atribuţii în domeniul protecţiei consumatorilor (şi, în plus, în 14 ani de dispute bănci - consumatori, BNR nu a pierdut nicio «ocazie» să declare că nu are atribuţii în acest domeniu).

De aici o oarecare îngrijorare a mea faţă de soluţia pregătită de judecătorii CCR. Impresia acută a fost aceea de concertare şi de concentrare pe acest «argument», singurul care lipseşte din anteriul atac la CCR contra legii, atac dat de parlamentarii actualei puteri plandemice.

Ar fi de-a dreptul stupid ca legea să fie respinsă pentru lipsa unui aviz (care nici măcar nu este prevăzut de lege), în condiţiile în care autorităţile plandemice emit reglementări pe bandă rulantă fără bază ştiinţifică, fără avize de la CES, fără publicare în M.O., fără studii de impact, fără noimă şi fără raţiune".

Unul dintre punctele forte de susţinere a constituţionalităţii noii legi a dării în plată a fost memoriul depus de Asociaţia CREDERE la CCR. Printre altele, documentul arată că interpretările eronate ale instanţelor de judecată au vizat noţiunea de impreviziune cuprinsă în legea dării în plată. În acest context, Parlamentul a instituit prin lege criterii de impreviziune, adică au fost determinate acele situaţii de dezechilibru existente în materia contractelor de credit. Memoriul depus la CCR cuprinde argumente solide şi suficiente în sprijinul constituţionalităţii legii, fiind ataşate inclusiv hotărâri ale instanţelor de judecată care nesocotesc recentele decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale. Printre altele, memoriul arată că este imperios necesară introducerea unui prag valoric de 52,6% (procent de creştere a cursului valutar de la data încheierii contractului de credit) pentru constatarea impreviziunii: "Suntem convinşi că o atare menţinere a pragului de 52,6% va conduce nu numai la o schimbare binevenită a practicii, dar şi la o degrevare a rolului instanţelor judecătoreşti, deoarece instituţiile de credit vor fi mai orientate către oferirea unor soluţii de conversie amiabile decât către instrumentarea unui litigiu".

În opinia debitorilor, miza termenului de ieri este imensă: o soluţie de constituţionalitate asupra modificărilor operate la Legea dării în plată ar asigura un climat de previzibilitate actului de justiţie, acordând împrumutaţilor (în special celor cu credite în franci elveţieni) posibilitatea de a obţine o soluţie reală de reechilibrare a contractului de credit prin intermediul instanţei de judecată.

Avocatul Alexandra Ianul subliniază, într-un interviu video acordat ziarului BURSA, că ceea ce este important la această lege este că ea nu presupune ca, atunci când obţine câştig de cauză în instanţă, debitorul să-şi dea casa în locul datoriei, ci judecătorul stabileşte reechilibrare a contractului de credit, prin reducerea cursului, printr-o conversie în lei etc. Pentru cei care doresc să plătească la o valoare echitabilă ratele bancare, se va solicita solulţia reechilibrării, iar modificarea dispusă trebuie să îndeplinească din punct de vedere formal toate cerinţele, inclusiv partea de convocare a băncii la notar în vederea încheierii actului de dare în plată, însă tot legea spune că, în situaţia în care nu te prezinţi, notificarea se anulează. Astfel, această lege nu este un instrument prin care doar dai casa bancii, concluzionează avocatul.

Legea care a modificat, anul trecut, textul iniţial adoptat în 2016 pare să fi convins instanţele, care, la finalul lui 2020, au început să dea câştig de cauză debitorilor. Nooua lege a dării în plată a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii mai a anului trecut.