Noua Strategie Naţională Anticorupţie - punct bifat în PNRR-ul pe justiţie

Unul dintre primele ţinte şi jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă privind domeniul Justiţiei a fost îndeplinit de Guvern, care a aprobat la şedinţa de vineri Strategia Naţională Anticorupţie. Noul document strategic urmăreşte să răspundă nevoilor reale ale societăţii româneşti şi reflectă consultarea tuturor actorilor interesaţi, precum şi concluziile surselor de fundamentare ştiinţifică (un studiu criminologic şi o cercetare sociologică derulate de către Ministerul Justiţiei şi Direcţia Generală Anticorupţie, în calitate de parteneri).

"Strategia Naţională Anticorupţie adoptată astăzi vizează perioada de timp 2021-2025. România are nevoie de un set solid de măsuri pentru prevenirea corupţiei, consolidarea climatului de integritate, creşterea transparenţei instituţiilor publice şi creşterea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului. Răspundem astfel nevoilor reale ale societăţii româneşti şi, totodată, atingem una dintre ţintele importante asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în domeniul justiţiei. După cum ştiţi deja, am aprobat mecanismele de folosire a celor aproape 30 de miliarde de euro din PNRR şi astăzi vom pregăti instrumentele de lucru pentru a atrage cele aproape 50 de miliarde de euro din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Vom discuta despre gestionarea financiară a banilor europeni alocaţi pentru perioada menţionată anterior din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social European Plus şi Fondul pentru Tranziţie Justă. Am spus şi doresc să repet faptul că acest guvern va pune la lucru toate resursele naţionale şi europene disponibile pentru a moderniza România şi pentru a le oferi românilor bunăstare", a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

În schimb, fostul ministru al justiţiei, deputatul Stelian Ion susţine că respectivul document putea fi aprobat mult mai devreme de actualul Executiv şi că la ministerul de resort mai există proiecte legislative a căror întocmire a fost deja finalizată.

"Strategia Naţională Anticorupţie 2021- 2025 era deja finalizată şi pregătită să fie trimisă Guvernului spre aprobare; mai avea nevoie de minimul efort de a fi semnată de ministrul justiţiei. Adoptarea Strategiei anticorupţie era inclusă în calendarul prevăzut de PNRR, orice întârziere în adoptarea si aplicarea măsurilor promise putând avea efect asupra fondurilor pe care le vom primi. Dacă tot a spart gheaţa, mai sunt proiecte finalizate la Ministerul Justiţiei, care aşteaptă doar să fie semnate şi transmise spre aprobare, cum ar fi Codul penal şi Codul de Procedură Penală", a afirmat Stelian Ion.

Politicile preventive promovate prin noua strategie naţională anticorupţie acoperă o mare varietate de aspecte, având drept scop formarea unei culturi a integrităţii, strategia fiind corelată cu instrumentele internaţionale anticorupţie la care România este parte (MCV, GRECO, UNCAC, RAI). În acest sens, amintim cadrul normativ referitor la: declararea averilor; declararea intereselor; conflictele de interese; consilierul de etică; incompatibilităţi; transparenţa în procesul decizional; accesul la informaţiile de interes public; protecţia avertizorului de integritate; interdicţii după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice; funcţiile sensibile; evaluarea riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale; evaluarea incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale.

Strategia actuală menţine abordarea utilizată de cele anterioare care au acordat prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupţie. Progresul disparat al prevenţiei în perioada 2016-2020 a determinat menţinerea sectoarelor identificate ca prioritare de strategia anterioară, cu suplimentarea acestora cu domeniul protecţiei mediului înconjurător şi domeniul protejării patrimoniului cultural şi înlăturarea sistemului judiciar din categoria sectoarelor prioritare. Un alt element de noutate adus de strategia aprobată de Guvern este reprezentat de centrarea atenţiei pe rolul corupţiei de facilitator al activităţii grupurilor de crimă organizată. Prezenta strategie include un obiectiv specific care are în vedere abordarea integrată a corupţiei şi a criminalităţii organizate, graniţa dintre cele două fenomene având mai degrabă caracter formal.

Pe lângă măsurile de combatere a corupţiei, strategia include măsuri care vizează latura de prevenire şi educare atât a oficialilor, cât şi a cetăţenilor, cu privire la teme precum: integritatea organizaţională şi diminuarea riscurilor de corupţie, cadrul incriminator naţional al faptelor de corupţie, drepturile omului, accesul la informaţii publice, transparenţa decizională, impactul corupţiei "mici" asupra serviciilor publice, etc..

Referitor la consolidarea intervenţiei împotriva corupţiei prin îmbunătăţirea legislaţiei incidente, strategia propune eficientizarea unor măsuri preventive anticorupţie prin remedierea lacunelor şi a inconsistenţelor legislative, precum şi prin asigurarea implementării lor efective, respectiv: consilierul de etică, interdicţiile post-angajare din sistemul public în sistemul privat, evaluarea riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, evaluarea incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale.

Astfel, conform textului hotărârii de guvern "până la finalul lunii martie 2022, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum şi întreprinderile publice îndeplinesc procedurile privind asumarea unei agende de integritate organizaţională, iar până la finalul lunii iunie 2022 elaborează, adoptă, diseminează în cadrul instituţiei, autorităţii publice, respectiv întreprinderii publice şi transmit Ministerului Justiţiei planurile de integritate aferente".

Planurile de integritate se aprobă prin ordin sau decizie a conducerii instituţiilor şi autorităţilor, respectiv a întreprinderilor publice.