Noul Parlament European îşi începe legislatura astăzi

Parlamentul European, reînnoit în iunie, se reuneşte la Strasbourg pentru prima dată şi îşi alege marţi liderii sub presiunea unei extreme drepte consolidate, dornică să aibă un cuvânt de spus în dezbateri, în ciuda diviziunilor sale şi a "cordonului sanitar" instituit de celelalte forţe politice, informează news.ro.

Această sesiune plenară, care marchează începutul unei noi legislaturi de cinci ani, se deschide într-un climat internaţional tensionat, după tentativa de asasinat a fostului preşedinte american Donald Trump, ameninţările Kremlinului la adresa oraşelor europene şi vizitele lui Viktor Orban la Moscova şi Beijing.

Premierul naţionalist maghiar, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a UE de la 1 iulie, nu se va adresa celor 720 de deputaţi europeni. Discursul său a fost amânat până în toamnă, oficial din cauza numeroaselor voturi procedurale programate.

Dreapta radicală şi naţionalistă a avut succese electorale semnificative în alegerile europene, chiar dacă coaliţia centristă formată din PPE (dreapta, 188 de locuri), Renew (liberalii, 77) şi S&D (social-democraţii, 136) rămâne majoritară.

Conservatoarea malteză Roberta Metsola, 45 de ani, preşedinte al Parlamentului European din 2022, este favorită să fie realeasă marţi pentru încă doi ani şi jumătate.

Numirea celor 14 vicepreşedinţi - care prezidează sesiunile plenare şi administrează voturile şi discursurile - se anunţă mai complexă, putând avea loc până la patru runde de vot, în condiţiile unor pretenţii ferme din partea celor două grupuri majore de extremă dreapta.

ECR (78 de deputaţi), asociat cu şefa guvernului italian Giorgia Meloni, a avut un vicepreşedinte din 2022: acum cere doi, în ciuda opoziţiei din partea stângii.

Un nou grup politic, "Patrioţii pentru Europa", a detronat ECR, stabilindu-se ca a treia forţă cu 84 de eurodeputaţi, în special din Vox (Spania), Fidesz al lui Viktor Orban şi Rassemblement National (Franţa), cu Jordan Bardella în fruntea sa. În conformitate cu cheia tradiţională de distribuţie, ar trebui să-i revină doi vicepreşedinţi.

Or, aceasta este o linie roşie absolută pentru grupurile majorităţii centriste, care intenţionează să convină asupra candidaţilor alternativi care să le stea în cale. "Vorbim despre instituirea unui "cordon sanitar" împotriva eurodeputaţilor din grupurile de extremă dreaptă, prieteni ai lui Putin. Nu vrem ca ei să reprezinte instituţia", spune purtătorul de cuvânt al PPE, Pedro Lopez de Pablo. "Poate ar trebui să le spunem 'patrioţii ruşi'? Mai mult decât oricând cerem menţinerea cordonului", confirmă co-preşedintele Partidului Verzilor, Terri Reintke.

Printre "patrioţi", există câteva profiluri controversate, inclusiv generalul italian Roberto Vannacci, membru al Ligii lui Matteo Salvini şi autor al unei cărţi pline de declaraţii homofobe, misogine şi anti-migranţi.

De asemenea, eurodeputaţii "patrioţi" ar putea fi excluşi săptămâna viitoare de la preşedinţia comisiilor parlamentare.

"Conceptul bruxellez de democraţie şi respect pentru tradiţiile parlamentare a fost perfect aplicat", a comentat ironic Kinga Gal, vicepreşedintele maghiar al grupului.

"O practică antidemocratică care privează milioane de cetăţeni de reprezentare", a insistat şi un purtător de cuvânt, Alonso de Mendoza.

La rândul său, ECR cere ca "cei care nu sunt de acord cu o anumită majoritate să nu fie excluşi". Membrii ECR înşişi, care sunt în mod clar atlantişti şi în favoarea sprijinului militar pentru Ucraina - spre deosebire de "patrioţi" - ar urma să rămână neafectaţi de distribuirea posturilor.

Ursula von der Leyen, care speră să obţină joi undă verde din partea deputaţilor europeni pentru un al doilea mandat, nu exclude colaborarea cu anumite partide din ECR.

Alianţa PPE-socialişti-liberali trebuie să atingă joi majoritatea absolută de 361 de eurodeputaţi de care este nevoie pentru a fi realeasă Ursula von der Leyen. Liderul german trebuie însă să facă faţă unor dezertări semnificative aşteptate în timpul votului secret. Acest lucru ar putea-o determina să caute sprijinul ecologiştilor (53 de locuri) sau chiar să se bazeze pe eurodeputaţii ECR. Premierul ceh Petr Fiala le-a cerut deja acestora să o sprijine.

Cu toate acestea, liberalii, socialiştii şi verzii se opun vehement oricărei recurgeri la ECR pentru susţinerea şefei executivului european. "Este esenţial să construim o majoritate stabilă cu partide pro-democraţie şi pro-UE", spune Reintke, îngrijorată de dorinţa extremei drepte, chiar divizată, de a "influenţa agenda europeană".

ECR, care o va audia marţi pe Ursula von der Leyen, intenţionează să ceară garanţii din partea acesteia: "Nu o vom putea sprijini dacă persistă în abordarea sa ideologică" faţă de Pactul Verde, a declarat purtătorul de cuvânt al grupului, Michael Strauss.

Rezultatul votului promite să fie unul strâns.